Exclusiv Spitalele franceze, în alertă. Mărturia unui medic român despre pregătirile pentru un eventual conflict în Ucraina
0Radu Lupescu, medicul anestezist decorat de președintele Franței, Emmanuel Macron, explică modul în care se pregătesc spitalele franceze pentru incidente cu multe victime și ce presupune ordinul privind primirea unui număr mare de răniți.
Decorat de preşedintele Emmanuel Macron pentru lupta anti-COVID, în calitate de preşedinte al comunităţii medicale a unui spital privat din Strasbourg, medicul francez de origine română Radu Lupescu a vorbit cu „Adevărul“ despre planul autorităților franceze de a pregăti spitalele pentru scenariul unui „angajament militar viitor pe continentul european.”
Medicul anestezist susține că în Franța se fac regulat exerciții de gestionare a situațiilor de urgență care prevăd un număr mare de victime, precum accidente, incendii etc. „Acest plan este o manifestare a unui sistem de sănătate matur care încearcă să prevadă și să se pregătească pentru riscurile viitoare. Dacă nu faci niciun exercițiu de tipul acesta, este practic imposibil să te adaptezi bine în cazul unui eveniment real”, a arătat el.
Lupescu subliniază că în România ar trebui să înțeleagă oamenii „cât de important este să fii pregătit pentru un astfel de eveniment, inclusiv pentru o pandemie, pentru un accident etc...”
Autoritățile franceze au emis un ordin fără precedent: spitalele din Hexagon trebuie să fie pregătite, până cel târziu în martie 2026, pentru scenariul unui „angajament militar major” pe continentul european.
Potrivit ministerului francez al Sănătății, prioritatea este de a adapta sistemul sanitar civil pentru a putea prelua un flux masiv de răniți, atât francezi, cât și proveniți din alte state europene. Este un scenariu ce presupune implicarea Franței ca stat de sprijin într-un conflict de amploare, în care solidaritatea între aliați ar presupune și preluarea victimelor de pe alte fronturi.
Lupescu a susținut, pentru Adevărul, că lucrurile sunt mai „calme” decât par după titlurile din ziarele franceze: „Președinta asociației de medicină de catastrofă din Franța a explicat clar, zilele trecute, că operațiunea se înscrie în planurile de criză care sunt realizate în mod regulat. Noi facem în mod regulat exerciții de evacuare de răniți, accidente industriale și așa mai departe. Sunt tot felul de exerciții care se fac în Franța pentru a fi pregătiți, inclusiv pentru pandemie. Ideea este de a identifica riscurile eventuale și de a fi pregătiți înainte ca acestea să se întâmple.”
Întrebat dacă operațiunea presupune elemente precum asigurarea unui număr mai mare de paturi în spitalele din Franța sau investiții în infrastructură, Lupescu a arătat: „Deocamdată n-am auzit nimic despre chestia asta, despre infrastructură și așa mai departe. Numărul de paturi mai degrabă s-a micșorat în spitalele de aici. E mai degrabă vorba despre pregătirea unui plan care să stabilească cum vor face spitalele civile, să spunem, să participe la efortul de îngrijire a răniților, dacă spitale militare sunt depășite. Spitale militare nu sunt atât de multe în Franța”.
Un eventual angajament european în Ucraina?
Lupescu a opinat că este posibil ca operațiunea să aibă în vedere un eventual angajament european în Ucraina. Unul dintre principalele puncte ale discuției despre asigurarea păcii în Ucraina este trimiterea de trupe europene de menținere a păcii în zona de demarcație ce va fi stabilită în urma negocierilor. „Probabil că se gândesc la un eventual angajament european în Ucraina și dacă e cumva un atac sau dacă se întâmplă ceva și dacă trebuie să primească răniți din alte țări. Asta s-a discutat deja un pic atunci când a început conflictul în Ucraina și s-a pus problema dacă se vor primi răniți în Franța. Până acum nu a fost deloc cazul”, a explicat Lupescu.
Medicul anestezist susține că nu vede, deocamdată, modificări foarte concrete în activitatea spitalelor. „Poate că este mai mult decât se spune acum, dar nu vor să sperie lumea, dar mi se pare mai degrabă identificarea unui risc și inițiativa de a face un plan de organizare. Trebuie stabilit la ce spitale vor fi aduși răniții, ce infrastructură poate fi pusă la dispoziție, ce stocuri sunt necesare, așa cum de fapt s-a întâmplat cu pandemia de COVID, când am fost nevoiți să închidem activitatea normală. Se va pune problema destul de rapid cu privire la ce poți să faci într-un spital. De exemplu, eu lucrez într-o clinică privată în care avem ortopedie și așa mai departe, dar situația e diferită dacă am avea de gestionat un accident industrial, de exemplu, cu mulți răniți. Ai nevoie de un instrumentar pe care nu neapărat îl ai de obicei. Se va pune totuși problema de instrumentar de rezervă și stocuri”.
Lecțiile pandemiei: medicamente și stoc strategic de echipamente
Discuția a început de la nivelul de stocuri strategice, pentru că s-a văzut că în pandemie acestea au lipsit. „Am avut o fostă ministră de Sănătății, care atunci când a venit epidemia de gripă A, a pus deoparte cam două miliarde de măști FFP2 și măști normale și a fost foarte criticată pentru că nu au fost nevoie de acestea și pe urmă, stocurile nu fost înlocuite, iar când a venit COVID-ul și foarte multe nu se mai puteau utilizat și atunci s-a văzut că de fapt a avea stoc strategic de o mulțime de medicamente și de echipamente este o chestie esențială. Asta s-a discutat mult la ieșirea din pandemia COVID, de producția locală și de stoc strategic de echipamente.”
Lupescu este de părere că această planificare arată un nivel de maturitate al sistemului de sănătate care încearcă să prevadă care ar fi eventuale amenințări. „Dacă e să citez tot pe președinta societății de medicină de catastrofă, ea vorbește și despre atacuri informatice, accidente industriale sau război în Europa. Deci toate acestea sunt discutate și este un plan de evacuare în cazul în care sunt numeroși răniți. Și planul de război face deja parte din plan planul acesta și din exercițiile care se fac”, explică medicul.
El subliniază că în general, astfel de exerciții, la care participă și spitalul la care lucrează, se efectuează regulat, de regulă o dată pe an, poate chiar mai des. „Ni se spune că vom avea un exercițiu de genul, a deraiat un tren sau un autobuz a căzut după un pod sau a fost un atentat. Și atunci sunt folosiți pentru asta studenți la medicină, de exemplu, care fac pe răniții și care sunt aduși de ambulanțe și de pompieri în diferitele centre. Și atunci noi activăm celula de criză și suntem în legătura cu cei de la prefectură și de la spital ca să vedem unde merg răniții, cât de rapid am putea să liberăm sălile de operație, câte paturi am putea pune la dispoziție și așa mai departe”, arată medicul.
Astea sunt exerciții care se fac în mod regulat pentru a să nu fi surprinși în fața unor incidente. „Oricum ești surprins când urmează un accident, pentru că una este un exercițiu și una este să fie un eveniment real, dar dacă nu faci niciun exercițiu de tipul acesta, este practic imposibil să te adaptezi bine în cazul unui eveniment real. Acestea sunt lucruri pe care le facem în mod extrem de regulat. Și decidem până unde mergem în exerciții respective. De exemplu, a fost o situație în care am oprit programul operator la clinică”.
„Și în România ar trebui să înțeleagă oamenii cât de important este să fii pregătit”
Medicul premiat de președintele Franței pentru activitatea din pandemie susține că și în România ar trebui să înțeleagă oamenii „cât de important este să fii pregătit pentru un astfel de eveniment, inclusiv pentru o pandemie, pentru un accident etc... Dacă în București sau lângă Bucureşti deraiază un tren, trebuie să existe un plan: unde sunt duși pacienții, în cât timp ar putea fi disponibile câte paturi, câte săli de operație, câte pungi de sânge și așa mai departe. Asta este pregătirea de fapt care se face și asta este menirea acestor planuri”.
Lupescu a precizat că există, de asemenea, o evidență cu chirurgii care au făcut cursurile de medicină de catastrofă. „Pentru că nu este același lucru când operezi pe cineva de o apendicită și când trebuie să oprești o hemoragie internă sau când trebui să operezi pe cineva de o fractură. E una când ai timp și poți să te ocupi de pacient și să dureze 3-4 ore operația și alta când ai încă 7 pacienți care așteaptă și sângerează. Deci este un tip particular de a te ocupa de pacienții respectivi în cadrul unui aflux masiv de victime.”
Întrebat în ce măsură s-ar putea gestiona acum un aflux de 500 de răniți, Lupescu precizează: „Dacă ar fi în Strasbourg, dacă am avea un accident de acest tip, cu 500 de răniți ar fi foarte greu. Mai întâi trebuie făcut triajul lor, câți sunt răniți ușor, care sunt răniți grav, care sunt în urgență absolută și așa mai departe. Bineînțeles că este un număr mare de pacienți de tipul ăsta. Oricum este greu să te ocupi de ei. Țin minte că acum câțiva ani a fost o furtună la Strasbourg, și oamenii care erau la un concert în parc s-au adăpostit sub un copac care a fost smuls. Au fost multe victime. Eram în ziua respectivă de gardă la spital. A fost un aflux rapid și masiv de victime și a trebuit să operăm toată noaptea pentru a reuși să salvăm cât mai mulți. Acolo vorbim de câteva zeci de răniți, nu vorbim de sute și a fost foarte greu.”
Lupescu e de părere că este foarte important să se analizeze cazurile și situațiile de urgență cum s-a făcut de exemplu în Franța după ieșirea din primul vârf de COVID. „Am vrut să vedem ce a mers, ce nu a mers așa de bine, cum putem să fim pregătiți pentru valul 2 și valul 3. Sunt lucruri foarte importante. S-ar putea să existe, dar nu am auzit de la colegi din România să fi participat la astfel de exerciții. Deci nu începi să te pregătești dinainte, atunci când a venit valul peste tine e greu să faci față. Sunt lucruri care trebuie anticipate și pregătite. Deci așa cum analizăm erorile medicale ca să vedem ce s-a întâmplat și cum putem să evităm pe viitor. N-are sens să facem un articol despre nu știu ce caz dintr-un spital, care se va repeta anul viitor și încă peste 2 ani și așa mai departe, cum se întâmplă în țară, pentru că în definitiv, care sunt lecțiile pe care le-am reținut din cazul respectiv? Ce am făcut? Cum am modificat organizarea ca să nu se mai întâmple? Deci doar să discutăm un caz sau să punem sub preș problemele nu folosește la nimic și e clar că se vor repeta sau vor fi chiar mai grave de data viitoare.”
Cererea ministerului francez este să fie planuri făcute și să fie anticipate riscurile, pentru a vedea cum să fie gestionate cel mai bine, a mai precizat el: „Nu m-ar mira că următorul exercițiul de aflux masiv de victime să fie în cadrul unei situații de genul că vin mulți răniți transferați cu un avion la Strasbourg. S-ar putea să se includă acest exercițiu în derularea normală a exercițiilor pe care le facem”.
Se încarcă comentariile...
