Medicul Radu Lupescu, românul premiat de Emmanuel Macron, se implică în proiectul „Dăruieşte viaţa“: „Un spital trebuie să fie ca un ceas elveţian“
0
Medicul român Radu Lupescu aduce experienţa sistemului francez de sănătate în efortul Asociaţiei „Dăruieşte Viaţa” de a realiza un spital nou, pe care-l consideră un proiect pilot după care s-ar putea reforma întregul sistem de sănătate. El spune că un spital trebuie să lucreze conform procedurilor cu precizia unui ceas elveţian, de la secretară şi portar până la medicii de top.
Medicul Radu Lupescu (50 de ani), decorat de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pentru lupta anti-COVID în calitate de preşedinte al comunităţii medicale a unui spital privat din Strasbourg, participă la proiectul de reconstruire şi extindere a Spitalului de Copii „Marie Curie“ din Capitală, derulat de Asociaţia „Dăruieşte Viaţa“.
„Lucrez cu doamnele Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu de la «Dăruieşte Viaţa» pentru a eficientiza funcţionarea blocului operator de la noul spital. Ele au făcut apel la expertiză externă – de exemplu, lucrează la masterplanul pentru extinderea noului spital cu consultanţi din Germania. Sunt şi medici din Spitalul „Marie Curie“ care merg în diferite spitale şi clinici din lume pentru a putea adapta protocoalele în spitalul unde profesează. Este prevăzută o astfel de vizită şi în clinica în care lucrez eu, la Strasbourg“, a precizat dr. Radu Lupescu pentru „Weekend Adevărul“.
În urmă cu aproape trei luni, medicul a petrecut cinci zile în România şi a profitat de ocazie pentru a vizita Spitalul „Marie Curie“ şi a sta de vorbă cu chirurgi şi cu anestezişti din instituţie pentru a înţelege cum funcţionează lucrurile aici. Lupescu a subliniat că un spital nou nu înseamnă ziduri noi şi aparatură nouă: „Este important ca un spital nou să vină şi cu un nou mod de a vedea sănătatea la nivelul pacientului. Ceea ce încercăm să facem acolo, cu toţii, asociaţia «Dăruieşte Viaţa», dar şi medicii care lucrează în spital este, de fapt, reforma la patul fiecărui pacient. Degeaba vorbim de reformă de ani de zile dacă ea nu se regăseşte la patul fiecărui pacient“
Importanţa procedurilor în reformă
Când vorbeşte despre reformă, dr. Radu Lupescu subliniază importanţa procedurilor. „Reforma aceasta înseamnă să vedem ce trebuie să schimbăm, astfel încât drumul de la intrarea în spital până la ieşire să fie cât mai scurt, când mai fluid, şi pacientul să se întoarcă acasă cât mai repede şi sănătos. În definitiv, acesta este cel mai important lucru. Cum facem asta? Regândim în permanenţă procedurile pentru a putea să eliminăm toate riscurile legate de îngrijirea pacientului“, explică medicul.
Partea lui de expertiză va fi folosită pentru organizarea şi funcţionarea blocului operator şi ale activităţilor conexe. „Rolul meu este de consultant care aruncă o privire din exterior. Eu nu am venit să schimb proceduri la noul spital. Eu vin cu experienţa procedurilor dintr-un spital francez care, zic eu, funcţionează destul de bine şi propun adaptarea unora dintre aceste proceduri la sistemul medical din România. Spun adaptare pentru că nu poţi să aduci proceduri de la Spitalul «Mount Sinai» din New York şi să le implementezi la Spitalul «Matei Balş» din Bucureşti. Procedurile trebuie adaptate la ecologia locală“, arată Lupescu.
Întrebat despre cele mai mari diferenţe dintre sistemul sanitar din România, aşa cum l-a văzut în timpul vizitei, dar şi cum îl ştie din prisma prietenilor medici din România cu care păstrează legătura, dr. Lupescu a vorbit din nou despre proceduri: „În Franţa, toată organizarea unui spital ţine de proceduri, totul face parte dintr-o procedură. De exemplu, se pune foarte mult accentul pe verificarea identităţii pacientului pentru a se evita orice fel de greşeală. Chiar ne întreabă pacienţii: «De ce mă întrebaţi a zecea oară cum mă numesc şi ce parte a corpului trebuie operată?». Am conceput aceste proceduri astfel încât să reducem la minimum orice posibilitate de eroare“
Medicul mai precizează o altă procedură care se respectă cu sfinţenie: înainte ca pacientul să intre în sala de operaţie se face o listă de verificare a tuturor aspectelor importante, dacă instrumentarul şi aparatura sunt pregătite, dacă anestezistul şi chirurgul au ultimele observaţii, dacă sunt toate analizele în regulă, dacă pacientul are alergii sau ce complicaţii pot apărea.
„Trebuie să existe proceduri specifice pentru practic fiecare gest medical şi paramedical, dar şi de sterilizare, de curăţenie. Toate aceste elemente sunt subiectul unor protocoale pentru a evita erorile. Asta nu înseamnă că nu sunt erori, dar acestea trebuie să fie cât mai rare, şi acelea câte sunt să fie analizate în detaliu, pentru a nu se mai repeta niciodată“, explică doctorul.
Aceste aspecte nu ţin de competenţa cadrelor medicale, dar sunt extrem de importante, spune Lupescu, deoarece aceste proceduri devin aproape automatizate şi astfel se pot elimina o foarte mare parte dintre erorile potenţiale. „Atunci când eşti nevoit să improvizezi, pot să apară complicaţii importante“, arată el.
Dr. Radu Lupescu lucrează la una dintre cele mai moderne clinici private din Strasbourg FOTO: Arhivă personală
Cultura de analiză a riscului
Un alt element esenţial în organizarea unui spital este, conform dr. Lupescu, însuşirea culturii de analiză a riscului – „cum facem să învăţăm din fiecare greşeală, chiar minoră, pentru a nu se mai repeta. Un spital trebuie să fie ca un ceas elveţian în care totul funcţionează milimetric, de la secretară şi zâmbetul brancardierilor până la profesionalismul asistentelor şi al medicilor“.
La spitalul unde Radu Lupescu este director medical s-a ajuns la un nivel de organizare în care se ţine cont inclusiv de comunicarea dintre brancardier şi pacient.
„Aveam brancardieri care le spuneau pacienţilor: «Acum vă las, vine echipa medicală să vă preia. Curaj!». S-a stabilit ca în niciun caz să nu mai spună «Curaj!» pacienţilor, deoarece aceştia nu au nevoie de curaj, ci trebuie să se simtă în siguranţă când ajung în blocul operator. Acum li se spune: «Vă lăsăm cu anestezistul sau asistenta care se ocupă de dumneavoastră şi noi ne revedem după operaţie pentru că eu o să vă duc înapoi în salon». Practic, se proiectează pacientul după operaţie încercând astfel să-l facem să se simtă în siguranţă», explică Lupescu.
De ce această atenţie la detalii? „Pentru că orice persoană este importantă în spital şi la fel ca rotiţele din mecanismul unui ceas elveţian trebuie să funcţioneze bine pentru ca rezultatul să fie pozitiv“, spune medicul.
La spitalul unde lucrează dr. Lupescu se pune accent pe cultura de analiză a riscului: „Discutăm despre fiecare greşeală sau potenţială greşeală. Aceste elemente sunt analizate în şedinţe cu medicii şi cu asistentele din spital nu pentru a găsi vinovatul, ci pentru a găsi soluţia pentru ca să nu se mai întâmple a doua oară. Asta este important“
O astfel de abordare presupune inclusiv o schimbare de mentalitate, spune Lupescu, „deoarece este greu pentru un medic să spună: «Aici am făcut o greşeală sau aici era să fac o greşeală» şi să discute deschis despre chestia asta. La noi la clinică facem în mod regulat asemenea analize“.
De asemenea, în spitalul respectiv se face regulat „revista clinică de mortalitate şi de morbiditate, adică toate accidentele sunt analizate şi discutăm tot ce s-a întâmplat cu pacientul de când a intrat în spital până când se produce sau era să se producă accidentul. Ce se întâmplă la fiecare pas, ce putem schimba pentru ca asta să nu se mai întâmple a doua oară. Asta este cultura de analiză a riscului şi este foarte important că învăţăm din fiecare greşeală“.
Cum poate schimba un spital sistemul
Dr. Radu Lupescu spune că faptul că în acest spital nou se vor testa practic proceduri şi moduri de lucru adaptate după cele folosite în sisteme performante din Vest reprezintă o ocazie pentru întreg sistemul sanitar.
„Ar fi foarte bine dacă Ministerul Sănătăţii ar profita de experienţa acestui spital şi să facă el un proiect-pilot unde se pot încerca metode de management, orare de lucru, proceduri şi multe alte lucruri. Spitalul ar putea deveni un model care să fie replicabil la nivel de sistem. E bine că se vor construi spitale regionale în România, dar dincolo de ziduri noi, trebuie să ne gândim cum vor funcţiona aceste spitale. Zidurile nu îngrijesc pacienţi! Medici bine pregătiţi, asistente specializate, proceduri clare şi bine însuşite, acestea permit vindecarea pacienţilor“, a subliniat Lupescu.
Astfel, el este unul dintre consultanţii externi care, alături de medicii de la „Marie Curie“ şi de voluntarii de la „Dăruieşte Viaţa“ lucrează pentru conceperea unui set de proceduri care ar urma să fie implementate în spital din primul trimestru al anului viitor.
E bine că se vor construi spitale regionale în România, dar dincolo de ziduri noi, trebuie să ne gândim cum vor funcţiona aceste spitale. Zidurile nu îngrijesc pacienţi! Medici bine pregătiţi, asistente specializate, proceduri clare şi bine însuşite, acestea permit vindecarea pacienţilor.
În clinica unde lucrează Lupescu, la fel ca în alte spitale din Franţa, există asistente specializate pe ATI care preiau o parte din atribuţiile medicilor FOTO: Arhivă personală
Rezolvarea crizei de medici din România cu ajutorul asistentelor
Radu Lupescu a analizat şi o altă criză majoră din sistemul medical românesc: „Pandemia a relevat, la nivel de sistem, în mod dramatic, lipsa acută de personal medical. Medicii din spitalele COVID fac ce pot cu dăruire, dar nu sunt destui şi se epuizează în gărzi, astfel scăzând şi performanţa lor. Asta înseamnă că trebuie regândită formarea lor? Da, dar pentru asta trebuie zece ani“. Medicul vine şi cu o soluţie: „Cum ar fi fost să avem câteva sute de asistente specializate pe ATI? Nu numai că ar permite eficientizarea în blocul operator, unde anesteziştii sunt în număr prea mic, dar ar fi putut trece rapid în secţiile COVID pentru că ar avea expertiza la patul pacientului intubat şi pus pe ventilator“
În România există doar asistente generaliste, formate în sistem de licenţă sau şcoli postliceale. „În Franţa există şcoală pentru specializarea asistentelor. Astfel, după ce lucrează 2-3 ani ca asistente generaliste, merg la un curs de doi ani, recunoscut la nivel de master, şi sunt capabile după absolvire să facă o serie de proceduri chiar şi singure. Există astfel de şcoli şi pentru asistente de bloc operator, dar şi pentru alte specializări“, spune dr. Lupescu.
Astfel, dacă pentru a forma un medic anestezist durează mai bine de 10 ani, pentru a forma o asistentă specializată e nevoie de 1-2 ani, explică el. „Dacă am pune pe picioare un sistem de formare a asistentelor specializate nu numai în anestezie, ci şi în blocul operator, supravegherea pacienţilor şi în alte domenii în care avem deficit de medici, în 2-3 ani s-ar putea vedea rezultatele“, adaugă medicul.
Acest proiect la care lucrează Radu Lupescu se află într-o fază incipientă: „Vreau să văd care ar fi fezabilitatea proiectului în România şi cum se poate pune în aplicare cel mai rapid şi mai bine. Trebuie să vedem care sunt condiţiile în care se pot înfiinţa astfel de şcoli. Mai multe elemente vor fi conturate în toamnă“
„Nu este vorba de o înlocuire a medicilor cu asistente specializate, ci de a avea pe lângă medici, asistente specializate care ştiu despre ce este vorba şi pot să ajute. Se poate ajunge chiar ca în anumite condiţii, asistentele să preia o parte din manoperele medicilor anestezişti sau ale altor medici, cum se întâmplă, de exemplu, în Statele Unite sau în Belgia“
Specializarea asistentelor
Medicul Radu Lupescu a avansat o posibilă soluţie pentru a reduce din efectele nocive ale crizei de medici din România. În Franţa, de exemplu, dar şi în alte ţări, la blocul operator supravegherea unui pacient se face de către o asistentă specializată, detaliază Lupescu.
„Atunci ai un medic anestezist care poate să supravegheze în acelaşi timp pacienţii din două săli de operaţie unde sunt asistente specializate. Nu este vorba de o înlocuire a medicilor cu asistente specializate, ci de a avea, pe lângă medici, asistente specializate care ştiu despre ce este vorba şi pot să ajute. Se poate ajunge chiar ca în anumite condiţii, asistentele să preia o parte din manoperele medicilor anestezişti sau ale altor medici, cum se întâmplă, de exemplu, în Statele Unite sau în Belgia“, explică medicul.
Un alt exemplu sunt asistentele specializate în boli cronice, care pot oferi pacienţilor consultaţii de rutină, iar prezenţa medicului este necesară doar când se ajunge la anumite complicaţii. „Închipuiţi-vă că aceste asistente ar putea avea un impact foarte mare în mediul rural, unde sunt foarte puţini medici“, spune Lupescu.
Lipsurile sistemului, o sursă de inovare
Faptul că în România sistemul medical nu este bine pus la punct în multe aspecte poate deveni o sursă de inovare, crede medicul, în condiţiile în care permanent pleacă asistente şi medici.
„Dacă acum, să zicem, avem ca obiectiv să acoperim un deficit de 500 de medici anestezişti, putem să începem să-i formăm şi peste 10 ani s-ar putea să-i avem sau s-ar putea să fie mai puţini, având în vedere că unii îşi pot schimba specializarea, pot pleca în altă ţară şi aşa mai departe. Asistentele specializate le putem forma în circa doi ani“, arată Lupescu.
În prezent, ordinul de ministru care reglementează serviciile ATI din România prevede că în fiecare sală de operaţie trebuie să existe un anestezist, prevedere care nu e respectată întotdeauna din cauza lipsei de cadre medicale. „Atunci, spitalele trebuie să jongleze permanent pentru a face faţă activităţii – ori jonglează cu pacienţii, ori cu regulile. Imaginaţi-vă că punem în fiecare sală de operaţie o asistentă specializată şi modificăm legislaţia, în sensul în care un medic anestezist poate supraveghea în paralel două săli de operaţie cu ajutorul asistentelor specializate“, spune medicul.
Astfel, şi activitatea medicilor anestezişti ar fi mai performantă, deoarece, spune dr. Lupescu, „se întâmplă în România ca anesteziştii să rămână la muncă după o gardă de noapte, lucru care e periculos pentru pacienţi, pentru că dacă medicii sunt obosiţi nu mai au aceeaşi eficienţă“. El spune că modificările despre care vorbeşte sunt relativ mici, dar pot să aibă efecte foarte importante.
Vă mai recomandăm:
Românul decorat de preşedintele Franţei pentru lupta anti-COVID: „Fără noi ar fi fost dramatic”
Se încarcă comentariile...
