Semnalele de alarmă ale turiștilor au trimis armata italiană în Dolomiți. Ce au găsit militarii în zonele unde se topesc ghețarii

Mai multe descoperiri făcute de drumeți în munții din nordul Italiei au determinat armata să trimită echipe de căutare în zonele afectate de retragerea ghețarilor. Obiectele găsite datează din perioada „Războiului Alb”.

Militarii italieni au cercetat mai multe zone după topirea gheţarilor din Dolomiţi. Foto: Julia Alpine Brigade

Pe măsură ce ghețarii din Dolomiți se retrag, obiecte rămase ascunse de mai bine de 100 de ani încep să reapară la suprafață. În această vară, sesizările făcute de drumeți au determinat armata italiană să organizeze mai multe operațiuni de căutare în munții din nordul țării, relatează The Guardian.

Cele mai multe semnalări au venit din zona Canal San Bovo, în Valea Primiero, din estul provinciei Trento. Militarii Brigăzii Alpine „Julia” au verificat locurile indicate, apoi și-au extins căutările în alte zone aflate la altitudine mare, inclusiv în apropierea ghețarilor din regiunea Trentino-Alto Adige.

În urma acestor operațiuni, soldații au găsit 250 de dispozitive explozive rămase din Primul Război Mondial. Printre ele se numără 18 obuze italiene de artilerie, cu un calibru de 75 de milimetri, și 37 de bombe de aruncător Thevetot, de fabricație franceză. Acest tip de muniție a fost folosit și de armata regală italiană în timpul războiului. Toate cele 250 de dispozitive au fost recuperate și neutralizate de militari, potrivit Brigăzii Alpine „Julia”.

1/2

militari dolomiti 03 Julia Alpine Brigade jpg Foto: Julia Alpine Brigade

Munițiile datează din perioada cunoscută drept „Războiul Alb”, când trupele italiene și armata austro-ungară s-au luptat, între 1915 și 1918, în condițiile aspre din Alpi, unde, pe lângă confruntările armate, soldații au avut de înfruntat temperaturi foarte scăzute și terenuri montane greu accesibile.

Nu este prima dată când retragerea ghețarilor scoate la iveală urme ale acestui conflict. În ultimele decenii, încălzirea globală a făcut ca tot mai multe obiecte păstrate în gheață să reapară, iar unele dintre ele continuă să reprezinte un pericol.

„Este foarte clar o consecință a încălzirii globale”, a declarat Stefano Morosini, profesor la Universitatea din Bergamo și coordonator al proiectelor de patrimoniu din Parcul Național Stelvio, unde au fost găsite și unele dintre muniții.

Potrivit acestuia, la sfârșitul verii apar tot mai multe astfel de obiecte. Gheața le-a păstrat timp de peste un secol, însă nu toate au explodat înainte să fie îngropate. Cele care au rămas intacte pot fi extrem de periculoase după ce ies la suprafață.

„În ultimii ani, la sfârșitul fiecărei veri, ies la iveală aceste artefacte periculoase, iar numărul lor crește de la un an la altul. Au fost conservate în gheață mai bine de 100 de ani. Unele explodaseră deja, dar multe nu, așa că acum, când reapar, sunt foarte, foarte periculoase”, a spus Stefano Morosini.

Drumeții și alpiniștii sunt sfătuiți să „nu atingă niciodată niciun tip de dispozitiv exploziv pe care l-ar putea găsi, indiferent de locul în care se află” și să anunțe imediat poliția în cazul unei descoperiri.

Un muzeu al „Războiului Alb"

Topirea ghețarilor a readus la lumină și alte vestigii ale vieții de pe front. În 2015, pe muntele Scorluzzo, la 3.095 de metri altitudine, a reapărut o cazarmă din lemn construită într-o peșteră, deasupra Pasului Stelvio. Adăpostul fusese închis în grabă la sfârșitul războiului, în noiembrie 1918, iar soldații plecaseră fără să-și ia cele mai multe dintre lucruri.

Nefiind expuse direct intemperiilor, obiectele lăsate în urmă s-au păstrat în condiții remarcabile: paturi din paie, haine, felinare, ziare, cărți poștale, monede și conserve.

Începând din anii 1990, retragerea ghețarilor a scos la iveală și arme, sănii, scrisori și jurnale din perioada „Războiului Alb”, desfășurat în principal în Dolomiții din Trentino-Alto Adige și în Alpii din Lombardia.

La Bormio este programată deschiderea, în iunie 2027, a unui muzeu dedicat acestui capitol al istoriei, unde urmează să fie expuse asemenea relicve.

Se estimează că războiul a provocat peste un milion de morți, deși majoritatea soldaților ar fi pierit în avalanșe, după căderi de pe munți sau din cauza hipotermiei. În ultimii 15 ani, zeci de trupuri ale acestora, unele încă îmbrăcate în uniforme militare, au ieșit la suprafață odată cu topirea gheții.

În 2017, familia unui soldat italian a reușit să-l înmormânteze după ce documentele găsite lângă trupul său, pe ghețarul Presena, au permis stabilirea identității acestuia.

Avertisment pentru turişti

Retragerea ghețarilor face, însă, ca excursiile în aceste zone să devină tot mai riscante. Stefano Morosini spune că perioadele îndelungate de căldură din timpul verii îngreunează tot mai mult accesul la ghețari. În 2022, 11 persoane au murit după ce o masă uriașă de gheață s-a desprins din ghețarul Marmolada.

„Devine din ce în ce mai greu să accesezi ghețarii în timpul verii, din cauza valurilor de căldură foarte lungi de la altitudini mari. Dacă veniți în zonă, puteți vedea cât de repede se retrag ghețarii și cât de puternic este impactul schimbărilor climatice”, a avertizat el.