Şeful diplomaţiei ruse: Interceptoarele de rachete ce vor fi instalate la Deveselu, interzise prin tratate

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat, sâmbătă, în cadrul conferinţei de Securitate de la Munchen, că amplasarea lansatoarelor de rachete interceptoare ce urmează să fie desfăşurate în curând de SUA în România şi Polonia sunt interzise de Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie şi mică de acţiune.

Desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă comportă "un risc real pentru forţele ruse nucleare de descurajare, iar lansatoarele de rachete interceptoare pe care SUA intenţionează să le amplaseze în curând în România şi Polonia sunt interzise în mod expres de Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie şi mică de acţiune", a subliniat ministrul rus de Externe, citat de Tass.

"Orice acţiune care subminează stabilitatea strategică implică inevitabil măsuri de ripostă", a avertizat ministrul rus de externe, adăugând că în acest mod se aduc daune pe termen lung întregului sistem de tratate internaţionale privind controlul armelor, a căror viabilitate depinde de factorul de apărare antirachetă.

"Proiectul apărării antirachetă este o dovadă clară a efectului puternic distructiv al măsurilor unilaterale în domeniul construcţiei militare, întrucât ele sunt contrare intereselor legitime ale altor state", a spus în continuare şeful diplomaţiei ruse.

Conform acordului încheiat de Bucureşti şi Washington, 24 de lansatoare de rachete interceptoare ar urma să fie amplasate la Deveselu, în judeţul Olt, lângă Caracal şi la circa 220 km vest de Bucureşti.

Ambasadorul Rusiei pe lângă NATO, Aleksandr Gruşko, a reacţionat şi el vineri, la recentei decizii a NATO de a înfiinţa centre de comandă suplimentare în şase ţări - Bulgaria, Plonia, România şi cele trei state baltice, anunţând că planurile militare ale Rusiei vor suferi schimbări „adecvate” .

„Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decît o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei", a declarat Gruşko, spunînd că răspunsul Moscovei va fi unul "adecvat".

Oficialul rus a mai declarat că "schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare" de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce "în mod natural" la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.

Decizia NATO de a înfiinţa centre de comandă suplimentare "creează un risc mare pentru Rusia", în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de "confruntare militară", a subliniat Gruşko.

Emisarul rus a adăugat că înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată joi de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deterioriarea securităţii regionale.

"Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decît ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru", a declarat Gruşko, subliniind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.

Gruşko a subliniat că, dacă NATO decide să ofere ajutor letal Kievului, care continuă să lupte împotriva separatiştilor din sud-estul ţării, rezultatele vor fi "imprevizibile".

"NATO ne spune că nu furnizează nimic, că nu sunt furnizate arme letale Ucrainei. Conducerea NATO trage o linie între ceea ce oferă alianţa şi declară că NATO nu are arme, tot armamentul este naţional, nu există sisteme NATO ca atare , totuşi, din perspectiva situaţiei pe teren nu este nicio diferenţă dacă armele sunt furnizate de NATO sau separat de statele membre NATO", a subliniat Gruşko  citat de Sputnik.

"În oricare dintre cazuri, presupunem că aceste livrări sunt inacceptabil, ele agravează în mod semnificativ situaţia în Ucraina şi pot avea cele mai periculoase şi impredictibile consecinţe", a subliniat el.