Theodor Stolojan critică dur legea administrației propusă de Guvernul Bolojan: „Nu e reformă, e o măsură pompieristică”
0Fostul premier și președinte al PNL, Theodor Stolojan lansează o critică dură la adresa măsurilor cuprinse în noua lege a administrației. Într-o analiză a situației economice și administrative, Stolojan avertizează că tăierea lineară a cheltuielilor cu 10% nu reprezintă o reformă reală, ci doar o încercare de a „stinge focul” deficitului bugetar, în timp ce marile sisteme publice rămân captive intereselor politice.
Theodor Stolojan consideră că actuala abordare a Guvernului, de a reduce cheltuielile cu personalul (nu numărul de angajați) cu 10%, este o soluție comodă, dar ineficientă pe termen lung, care ocolește problemele structurale ale României.
„Nu e o reformă, e o măsură pompieristică”
Fostul premier explică faptul că simpla tăiere a bugetelor nu rezolvă lipsa de performanță din instituții și nici nu oprește risipa.
„La reforma administrării, lucrurile sunt pornite bine, în sensul că s-a convenit numai o reducere de 10% a cheltuielilor cu personalul. Deci nu a numărului de personal, ci a cheltuielilor cu personalul. Ceea ce e sigur e că e foarte simplu de aplicat, nu? Iei cheltuielile de anul trecut și le reduci cu 10%. (...) Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Theodor Stolojan.
Fostul premier avertizează asupra pericolului major care pândește economia românească prin finanțarea consumului din datorie, o factură care va fi achitată de cetățeni, nu de clasa politică.
„Problema pe fond a României este următoarea: și în anul 2026 vom folosi circa jumătate din deficitul bugetar pentru a finanța cheltuieli curente, cheltuieli zilnice care trebuie acoperite din venituri normale ale bugetului și nu din împrumuturi. [...] Creăm o datorie publică care începe să apese din ce în ce mai mult pe spinarea oamenilor de rând, pentru că nu politicienii plătesc datoria publică, o plătește poporul român.”, a subliniat Stolojan.
Forme fără fond: Justiția și Educația
Stolojan identifică un tipar toxic în administrația românească. Importul de modele occidentale care, aplicate local, își pierd esența și devin disfuncționale. El oferă două exemple majore: Justiția și Educația.
Despre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Stolojan afirmă:
„Noi am creat un sistem în justiție care, chipurile, trebuie să apere independența justiției (...). S-a creat un CSM, chipurile, care e gardianul sistemului de justiție. Nu, el rezolvă toate necazurile și iată că sistemul ăsta nu funcționează. (...) Deci avem un sistem preluat ca formă, dar pe fond funcționează așa cum funcționează multe lucruri în România, altfel decât sunt gândite.”, arată fostul premier.
Situația este similară în Educație, unde conceptul de „merit” a fost diluat până la absurd:
„Am pornit de la 200 de milioane burse de merit (...) și am ajuns la aproape 5 miliarde de lei burse de merit. Deci am pervertit un sistem care ar fi trebuit să funcționeze, să stimuleze copiii cu rezultate deosebite. (...) Nu e normal să ai o asemenea răsturnare de situație când vorbești de burse de merit, în care 20 de copii din 30 au burse de merit într-o clasă. E ideea formei fără fond.”, subliniază Stolojan.
Risipa din Sănătate
Critica vizează și lipsa de corelare dintre investiții și resursa umană. Stolojan dă exemplul echipamentelor medicale scumpe care stau nefolosite, subliniind că mentalitatea bugetară a rămas învechită.
„Eu nu știu dacă ați auzit declarația ministrului Sănătății după Anul Nou, care a spus următorul lucru: avem spitale unde am achiziționat echipamente scumpe de rezonanță magnetică, dar oamenii din spital nu au radiolog, nu au cine să folosească echipamentele. Asta e o cheltuială neproductivă, o risipă de resurse. [...] La noi, mentalitatea, din păcate, a rămas ca în socialism. Adică să obținem cât mai mulți bani din buget toate sectoarele publice și să reușim să cheltuim toți banii până la sfârșitul anului”, explică Stolojan.
„Coteria transpolitică” blochează reforma administrativă
Potrivit fostului președinte al PNL, în ciuda declarațiilor oficiale, reforma teritorial-administrativă este blocată de o alianță tacită între partide, la nivel local.
„E cea mai grea reformă: administrația publică. Uitați-vă la coteria asta transpolitică, care se împotrivește și care e transpolitică, repet, PNL, PSD, USR. Una e ce declară retoric, că vor reformă teritorial-administrativă. E vreun partid care nu vrea? Nu. Dar nu se face, pentru că deranjează toată această coterie politică transpartitică, locală și, bineînțeles, și la nivel central", arată Stolojan.
În final, Stolojan atrage atenția că, deși există insule de performanță (precum SMURD, serviciul de Pașapoarte sau Înmatriculări), marile companii de stat (CFR, Tarom, Metrorex) rămân găuri negre nereformate, indiferent cine este pus să le coordoneze.
„Ca să nu mai vorbesc de doamna (n.red. – Oana Gheorghiu) pusă să coordoneze una din cele mai grele reforme, a societăților comerciale cu capital de stat. O fi fost ea nemaipomenită cu spitalul ăla pentru copii? Da. A reformat CFR Călători? CFR Marfă? A reformat TAROM? A reformat Metrorex? A reformat Complexul Energetic Oltenia?”, a conchis Stolojan.
Se încarcă comentariile...
