Scandalul fermelor-fantomă din Grecia. Cum au transformat politicienii subvențiile europene într-un mecanism de drenare a banilor publici
0Un nou scandal zguduie Grecia — și de data aceasta, e vorba nu doar despre corupție, ci despre o regie de proporții, menținută ani la rând de stat, cu complicitatea unor lideri politici de prim rang. Totul sub ochii Uniunii Europene.
Între 2016 și 2022, în registrele oficiale ale statului elen, numărul oilor de pe insula Creta s-a dublat. Alte documente arată că aeroporturi militare au devenit, peste noapte, plantații de măslini, iar pășunile pentru capre, potrivit hârtiilor, se întindeau nu doar peste uscat, ci și în apele cristaline ale mării. Nimic din toate acestea nu e real. Dar fiecare afirmație a fost suficientă pentru a atrage fonduri europene de milioane de euro, sub pretextul subvenționării agriculturii, scrie The Guardian.
Mecanismul era simplu, dar extrem de eficient: mai multe animale și mai mult teren înseamnă mai mulți bani de la Bruxelles. În cazul Greciei, e vorba de aproximativ 2 miliarde de euro pe an — un sfert din bugetul uriaș al Apărării. Beneficiarii? Nu micii fermieri, ci o rețea de interese aflată în strânsă legătură cu vârful politicii de la Atena.
Din nou, cei care au creat criza profită de pe urma ei
Scandalul poartă deja un nume: OPEKEPE, după agenția guvernamentală care gestionează distribuirea subvențiilor agricole din fonduri europene. Oficial, ancheta europeană a început în 2020, sub coordonarea Parchetului European (EPPO) condus de Laura Codruța Kövesi. Dar indiciile sugerează că schema funcționa încă din 1998, accelerând vizibil după venirea la putere a partidului conservator Noua Democrație, în 2019.
În realitate, nu e vorba despre o răzbunare a unor fermieri ingenioși din Creta, ci despre o fraudă de proporții, organizată „sistematic și instituționalizat”, cu complicitatea statului. Terenurile agricole erau înregistrate și transferate fictiv de la o persoană la alta, an de an, astfel încât să poată fi menținute subvențiile. Pe hârtie, Creta deținea jumătate din oile țării — deși producea mai puțin de 10% din laptele de oaie. Populația de albine creștea în insule mistuite de incendii sau afectate de secetă. Doi foști miniștri sunt anchetați pentru că ar fi „sprijinit și instigat” deturnarea fondurilor UE.
O reţea politică bine unsă
Potrivit anchetei EPPO, cel puțin 13 parlamentari ai partidului Noua Democrație, dar și un deputat PASOK și unul SYRIZA, sunt implicați. Un ministru și patru secretari de stat au fost nevoiți să demisioneze. Însuși premierul Kyriakos Mitsotakis a beneficiat de subvenții agricole între 2014 și 2021 — fapt recunoscut oficial, dar justificat prin „dreptul istoric de proprietar asupra terenurilor”.
Când opoziția a cerut o anchetă parlamentară, Mitsotakis a refuzat. Iar când în Parlament, liderul PASOK, Nikos Androulakis, l-a întrebat direct „pe cine încercați să păcăliți, domnule Mitsotakis?”, răspunsurile au fost ezitante. SYRIZA a mers mai departe, susținând că premierul este „ori complice, ori șantajat de propriii săi miniștri”.
Când avertizorii de integritate sunt concediați
Cel puțin trei directori ai OPEKEPE care au încercat să blocheze plățile suspecte — peste 12.000 de cereri — au fost înlăturați din funcție. Autoritățile europene au interceptat convorbiri ale oficialilor greci în care aceștia își exprimau temeri, dar cereau, totuși, ca subvențiile să fie aprobate. Iar când inspectorii au ajuns în Creta, fermierii fuseseră deja avertizați și își mutaseră turmele.
Pe scurt: fondurile europene au fost folosite ca instrument electoral. În 2023, Creta — tradițional un bastion al stângii — a votat majoritar cu Noua Democrație. O coincidență? Guvernul neagă legătura, vorbind despre „speculații science-fiction”.
Nota de plată, plătită de cei mai prost plătiți europeni
Între timp, Grecia trebuie să returneze o primă tranșă: 415 milioane de euro, sumă pe care contribuabilii o vor suporta în întregime. Calculele arată că, pentru a acoperi această sumă, fiecare grec ar trebui să muncească opt ore pe salariul minim. Și alte penalități sunt așteptate în lunile următoare.
Toate acestea se întâmplă în timp ce premierul Mitsotakis promite o „Nouă Grecie”, reformată, curată, eficientă. Însă, realitatea e tot mai greu de mascat: în 2022, nepotul premierului a fost forțat să demisioneze după ce a fost implicat într-un scandal de interceptări telefonice ilegale — astăzi se discută despre revenirea sa în guvern. În 2023, ministrul Transporturilor a demisionat după tragedia feroviară în care 57 de oameni au murit. A revenit în Parlament la scurt timp, după ce scandalul a fost estompat.
Realitatea care nu încape în „noul narativ”
Pe hârtie, Grecia e o poveste de succes: investiții externe, digitalizare, inovație. În realitate, pentru cei mai mulți greci, prosperitatea rămâne un mit. Iar corupția — prezentată drept un vestigiu al trecutului — funcționează încă în logica impunității. Nu politicienii care abuzează de sistem sunt considerați problema, ci cetățenii care cer socoteală.
Aceasta nu mai este o simplă criză de imagine. Este o demonstrație a faptului că, în Grecia, statul nu doar că nu protejează interesul public, ci devine instrumentul prin care este jefuit.
Se încarcă comentariile...
