Oficial: Reactorul 2 de la Cernavodă a fost oprit. Ce se întâmplă cu curentul în această seară și de unde luăm energie

Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar România are în acest moment resursele necesare pentru a acoperi consumul inclusiv în orele de vârf din această seară, după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Ministerul Energiei estimează un consum maxim de aproximativ 6.900 MW și un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW.

Ministerul Energiei spune că România are suficientă energie electrică și după oprirea reactoarelor

Reactorul 2 a CNE Cernavodă a fost oprit controlat joi, la ora 10:53. Ministerul Energiei precizează că Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal.

Potrivit datelor și prognozelor disponibile, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea sistemului, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse care include producția hidro, producția eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică.

România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din această seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile.

În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național. Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.

România are rezerve suplimentare de producție

România dispune de rezerve suplimentare de producție care pot fi puse la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național în funcție de evoluția situației și de necesitățile operative.

Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii.

Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum și minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.

Pentru următoarele șapte zile, prognozele indică și un aport relevant al producției eoliene. Producția medie este estimată la aproximativ 525 MW, cu un maxim estimat de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.

Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, sistemul dispune de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă.

Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național, monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile transfrontaliere și adaptează în timp real utilizarea resurselor pentru menținerea echilibrului și funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.

România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația energetică

Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației energetice din România și la măsurile adoptate pentru menținerea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național.

Demersurile au fost realizate în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, care stabilește obligațiile statelor membre în cazul apariției unor riscuri semnificative pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică.

În data de 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulament.

Notificarea a avut în vedere existența unor informații concrete și credibile privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe și al impactului acesteia asupra producției de energie electrică.

Alerta timpurie a inclus informații privind cauzele posibilei crize, măsurile planificate și întreprinse pentru prevenirea deteriorării situației, precum și posibila nevoie de asistență din partea altor state membre.

Ulterior, în data de 10 august 2026, România a notificat Comisiei Europene situația de criză, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/941.

Notificarea a cuprins cauzele deteriorării semnificative a situației alimentării cu energie electrică, motivele declarării situației de criză, măsurile deja luate sau pregătite pentru atenuarea efectelor acesteia, precum și necesitatea menținerii deschise a mecanismelor de cooperare și asistență cu celelalte state membre.

Reuniune extraordinară la nivel european

În continuarea acestor demersuri, la 11 august 2026 a avut loc, în format videoconferință, o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană – DG ENER în contextul valului persistent de căldură și al impactului acestuia asupra securității aprovizionării cu energie electrică la nivel european.

În cadrul reuniunii, România a prezentat evoluția situației din Sistemul Electroenergetic Național și a informat partenerii europeni că nivelul excepțional de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă la 28 iulie și că era anticipată și oprirea Unității 2, cu pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW, reprezentând circa 10% din producția națională.

România a arătat că utilizează cu prioritate măsuri de piață, maximizarea producției interne disponibile, resursele de stocare și schimburile comerciale transfrontaliere și a semnalat că oprirea Unității 2 va crește necesarul de import și poate impune, dacă evoluția regională o va cere, utilizarea mecanismelor de sprijin dintre statele membre.

Totodată, România a informat Comisia Europeană și statele membre că Guvernul a aprobat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2026, precum și un set distinct de măsuri care permite Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național, să utilizeze gradual instrumentele necesare pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național.

Consumul din orele de vârf și măsurile pentru reducerea presiunii

În cadrul reuniunii a fost prezentată și evoluția consumului.

Reducerea voluntară observată până în prezent în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, respectiv circa 3-5%.

Autoritățile au informat că sunt în dialog cu marii consumatori industriali pentru posibilitatea deplasării unor activități în afara intervalelor de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.

România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem, inclusiv din perspectiva eventualelor constrângeri tehnice, contractuale și de reglementare.

De asemenea, România a indicat necesitatea continuării dialogului bilateral cu Comisia Europeană cu privire la mecanismele disponibile la nivelul Uniunii Europene în eventualitatea deteriorării suplimentare a situației.

România a semnalat problema capacităților pe cărbune

În cadrul aceleiași reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național.

Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente.

Regulamentul (UE) 2019/941 prevede obligația statelor membre de a acționa și coopera în spiritul solidarității pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică.

În măsura în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale convenite.

Mecanismele de sprijin între statele membre

Mecanismele de cooperare sunt prevăzute și în Planul național de pregătire pentru riscuri și includ notificarea situației la nivelul ENTSO-E, consultarea urgentă cu operatorii și autoritățile din statele vecine, sincronizarea răspunsului la nivel regional și bilateral, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi livrate în situații de criză.