
60 de mii de migranți au luat cu asalt teritoriul spaniol Ceuta. Cine e de vină?
60 de mii de migranți au luat cu asalt teritoriul spaniol Ceuta. Cine e de vină?

Am văzut imaginile haosului de proporții uriașe care s-a declanșat în momentul în care migranții au luat cu asalt plajele de la Ceuta, teritoriu spaniol din norul Africii. 60.000 reprezintă o cifră uriașă deoarece echivalează cu 70% din populația teritoriului și asta justifică oarecum reacția disperată a autorităților spaniole care au recurs tunuri cu apă, grenade lacrimogene și focuri de avertisment, Madridul a deci desfășurarea armatei și alocarea imediată de forțe de poliție suplimentară și au existat ciocniri directe și violente, iar premierul Pedro Sanchez a vorbit imediat despre o „încălcare a integrității teritoriale” a țării sale.
Chestiunea este însă complexă și motivul este unul care, în imediat, absurd și simplu, i-a determinat pe tinerii marocani să creadă că este legal să o ia la fugă spre Spania, profitând de un cadru legal sau, cel puțin, de o decizie spaniolă în justiție care le-a fost prezentată drept mult visata portiță de intrare în Spania.
Despre ce e vorba? Pe 8 iulie, secțiunea a V-a a Camerei de contențios administrativ (Sala de la Contecioso-Administrativo) a Tribunalului suprem spaniol a emis o hotărâre asupra a ceea ce este denumit devolucion en caliente, adică expulzarea imediată de la frontieră. În consecință, orice migrant interceptat pe mare sau ajuns înot la țărm, trebuie, în mod obligatoriu, să fie supus unei proceduri individuale de identificare, fiind interzisă o expulzare imediată fără cercetarea prealabilă a persoanei respective. Mai mult chiar, cea mai înaltă autoritate juridică din Spania a spus că mecanismul de „respingere la frontieră” prevăzut de legea securității cetățenilor nu se poate aplica migranților care sosesc pe mare https://barlamane.com/fr/comment-un-arret-du-tribunal-supreme-espagnol-a-desarme-les-renvois-en-mer-et-a-fait-basculer-ceuta-dans-sa-pire-crise-migratoire-depuis-2021/ deoarece aceștia nu ar trece de o frontieră, așa cum e cazul celor care trec de o frontieră terestră...
Firește, în orice logică de guvernare, era limpede că o asemenea abordare avea să genereze haos dat, a spus repede premierul spaniol, nu era vorba decât despre o „interpretare’” a legii care a fost exploatată de mafiile locale specializate în transport ilegal de persoane.

Foto : blindate la frontiera de la Ceuta
De ce acest episod este atât de important și, realmente, este un semnal de alarmă care trece cu mult dincolo de granițele Spaniei?
Primul motiv este că, pentru prima oară, s-a văzut, în noile condiții de nesiguranță și criză mondială, cât de rapid se poate propaga o știre preluată și amplificată de rețele sociale care au răspuns intereselor unor grupări criminale.
Al doilea motiv este că, tocmai din cauza tensiunilor economice existente și a episoadelor precedente legate de gestionarea nefericită a fenomenului migrației, guvernele europene au devenit extrem de sensibile la orice poate anunța un alt episod de criză. Iată, spre exemplu, italian Georgiei Meloni, premierul italian, care tocmai ce criticase recent decizia spaniolă a acorda cetățenia spaniolă „la peste 500000 de migranți ilegali”, ceea ce încurajase „traficul de ființe umane”. Și a motivat acum mesajul ministrului său de externe, Antonio Tajani, fost comisar european, de a închide Spaniei accesul la Spațiul Schjengen. Franța a anunțat „activarea forței de reacție rapidă pentru controale în profunzime” și întărirea misiunilor de control la frontiera cu Spania.
Internaționalizarea incidentului a venit la fel de rapid:’ „democrații au făcut asta Americii în fiecare zi în timpul celor patru ani ai Administrației Biden” a scris Stepgen Miller, un consilier apropiat al lui Trump Și o vor face „la o scară infinit mai mare”, a continuat el, „dacă vor câștiga cea mai mică picătură de putere la nivel național” cu ocazia alegerilor din noiembrie.
Cred că acest episod atât de neobișnuit de rapid și violent, chiar dacă s-a stins repede în urma intervenției foarte decise a autorităților spaniole și marocane, nu este decât un semnal premonitoriu și că, foarte curând, acolo sau în alte zone (poate nu numai europene) vor urma sau chiar se pregătesc asemenea scenarii de destabilizare și care arată cât d fragilă și indecisă a rămas capacitatea europeană de reglementare în acest caz. Iar rezultatele se văd.






















































