Clasamentul serviciilor de informații din Europa, în funcție de performanță. Pe ce loc se s-a clasat România?

Un clasament realizat de revista franceză L'Express, pe baza evaluărilor a 60 de foști și actuali șefi de servicii secrete din Europa, plasează MI6 pe primul loc, urmată de DGSE-ul francez și de serviciile olandeze. România ocupă locul 11, cu 15 puncte, devansând state precum Spania, Italia sau Belgia, un clasament care oferă o imagine rară asupra raportului de forțe din spionajul european.

Sediul serviciului britanic de informații externe, MI6/FOTO:Arhiva

O anchetă de trei luni a revistei franceze L'Express a chestionat 60 de oficiali din domeniul informațiilor, din 25 de țări; DGSE-ul francez ocupă locul doi, iar serviciile olandeze, locul trei; Ucraina se clasează pe patru, iar Grecia, deși nu a acumulat puncte, rămâne un partener prețuit pentru expertiza sa privind Turcia

Serviciul britanic de informații externe, MI6, a fost desemnat cea mai puternică agenție de spionaj din Europa, în urma unui sondaj realizat în rândul a 60 de profesioniști din domeniul informațiilor, de către revista franceză L'Express.

DGSE-ul francez a obținut locul al doilea, datorită capacității sale de acțiune la nivel global și abilităților operaționale, în timp ce serviciile olandeze au ocupat locul al treilea, apreciate pentru performanța raportată la resursele disponibile.

Ucraina s-a clasat pe locul al patrulea, datorită operațiunilor sale acoperite, inovatoare și agresive, fiind urmată de serviciul german BND, recunoscut pentru capacitatea sa analitică, în ciuda unor deficiențe operaționale.

Ancheta a inclus interviuri cu aproximativ 100 de persoane active în domeniu și și-a propus să evidențieze rolul culegerii de informații în înțelegerea marilor convulsii geopolitice actuale.

Serviciul britanic MI6 s-a impus, astfel, drept cea mai puternică agenție de informații din Europa, devansând clar DGSE-ul francez, serviciile olandeze și aparatul de spionaj ucrainean, aflat într-o expansiune rapidă, potrivit noului sondaj realizat de L'Express.

Grecia nu a acumulat niciun punct în clasament, însă ancheta arată că Atena rămâne un partener valoros și căutat ori de câte ori discuția vizează Turcia.

L'Express a petrecut trei luni explorând lumea discretă a spionajului european pentru realizarea acestui sondaj, discutând cu aproximativ 100 de persoane active în domeniu. Obiectivul, potrivit publicației, a fost surprinderea a ceea ce revista numește „războiul invizibil” purtat de serviciile de informații europene și evidențierea rolului culegerii de informații drept „veriga lipsă” în înțelegerea marilor răsturnări geopolitice.

La sondaj au participat 60 de profesioniști din domeniul informațiilor, din 25 de țări, printre care 17 șefi, actuali sau foști, de servicii secrete, alături de reprezentanți ai Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA) și ai serviciului israelian Mossad. Participanții au fost rugați să alcătuiască propriul top cinci, pe baza experienței personale de colaborare cu agențiile europene — un format pe care revista l-a comparat cu decernarea Balonului de Aur din fotbal sau cu concursul Eurovision.

MI6, pe primul loc

MI6 a obținut primul loc, cu 251 de puncte, confirmând reputația care însoțește de multă vreme serviciile britanice de informații. Robert Grenier, fost șef de stație al CIA, a declarat că Regatul Unit deține, de departe, cele mai puternice servicii de informații din Europa, MI6 fiind, în opinia sa, o agenție „excepțională”.

Cea mai mare forță a agenției britanice este considerată capacitatea sa de a recruta surse de nivel înalt și de a investi în relația cu acestea pe parcursul mai multor ani. Un fost ofițer al DGSE a explicat că britanicii au capacitatea de a juca „pe termen lung”, susținând surse timp de un deceniu, într-un mod similar practicilor rusești, având, totodată, o înclinație pentru tacticile discrete.

Serviciile europene creditează MI6 cu rețele care ajung adânc în structurile de putere din Rusia, China, Turcia și Iran.

Printre cele mai notabile cazuri se numără Alireza Akbari, fost viceministru iranian al Apărării, care ar fi colaborat cu britanicii până în 2019. În 2024, Beijingul a acuzat, la rândul său, MI6 de recrutarea unui cuplu de cetățeni chinezi angajați în funcții publice, unul dintre ei fiind abordat, potrivit acuzațiilor, încă din perioada studiilor la Londra, cu nouă ani în urmă.

Reputația agenției britanice a fost consolidată și de avertizarea timpurie privind invazia rusă în Ucraina. Încă din toamna anului 2021, MI6, în colaborare cu CIA, informa partenerii cu privire la pregătirile Moscovei. De atunci, serviciul britanic a preluat un rol de prim-plan în sprijinirea Kievului. Ralph Goff, fost șef de stație al CIA, pentru Europa și Eurasia, a remarcat că britanicii se află „în avangardă” în privința dosarului ucrainean, restul aliaților urmându-i îndeaproape.

DGSE-ul francez, pe locul doi

Pe locul al doilea, cu 169 de puncte, se află Direcția Generală pentru Securitate Externă a Franței (DGSE), singura agenție din Europa continentală considerată a avea o capacitate de acțiune aproape globală. Punctul său forte constă în combinarea culegerii de informații tehnice cu surse umane și capacitate operațională.

Divizia de Acțiune a DGSE are reputația de a fi una dintre puținele unități din lume considerate capabile să „neutralizeze” discret o țintă aflată în străinătate. Doar cinci dintre participanții la sondaj au plasat serviciul francez înaintea MI6, o diferență care ilustrează modul în care profesioniștii din domeniu percep cele două agenții.

Gina Bennett, care a lucrat timp de 34 de ani ca analistă de contraterorism în cadrul CIA, a declarat că DGSE i s-a părut cel mai capabil partener în materie de informații obținute din surse umane. Serviciul francez este considerat deosebit de puternic în domeniul contraterorismului, pe dosarul Libanului, în privința neproliferării armelor și, mai ales, pe continentul african.

Cunoașterea aprofundată a Africii a contribuit la refacerea, parțială, a reputației DGSE, afectată în 2022, atunci când Franța nu a reușit să identifice la timp pregătirile Rusiei pentru invazia Ucrainei. În iunie 2023, prin intermediul rețelelor sale africane, DGSE a aflat că Evgheni Prigojin pregătea o rebeliune împotriva lui Vladimir Putin și a transmis informația către CIA.

O prestație remarcabilă din partea olandezilor

Locul al treilea, cu 97 de puncte, a revenit serviciilor olandeze — Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Serviciul Militar de Informații și Securitate (MIVD). Aproximativ șapte din zece participanți le-au inclus în propriul top cinci, descriind performanța lor drept cea mai solidă raportat la resursele avute la dispoziție.

Olandezii au fost implicați în unele dintre cele mai importante operațiuni acoperite din ultimele două decenii. În 2007, un agent AIVD ar fi instalat virusul Stuxnet, dezvoltat de Mossad și CIA, care a provocat pagube semnificative programului nuclear iranian. În 2015, hackeri olandezi au infiltrat gruparea rusă Cozy Bear și au alertat Statele Unite, iar în 2016 și 2017 serviciile olandeze au găzduit și au instruit agenți ucraineni, în cooperare cu CIA.

Începând cu primii ani ai deceniului trecut, AIVD găzduiește, de asemenea, un centru european de informații pentru contraterorism, la care fiecare stat membru al Uniunii Europene, alături de Regatul Unit, Norvegia și Elveția, detașează specialiști.

Ucraina, pe locul patru

Locul al patrulea obținut de Ucraina, cu 77 de puncte, se numără printre cele mai mari surprize ale sondajului. Serviciile de la Kiev au impresionat observatorii prin inovație, ingeniozitate și disponibilitatea de a-și asuma un nivel ridicat de risc operațional.

Printre operațiunile atribuite serviciilor ucrainene de informații se numără sabotarea conductelor Nord Stream, atacurile cu drone care au scos din uz zeci de aeronave rusești, precum și eliminările țintite ale unor oficiali de rang înalt de la Moscova. Un șef al unui serviciu european de informații a remarcat că Ucraina a demonstrat că poate acționa „în stilul deplin al Mossadului”, în referire la operațiunile acoperite, agresive, desfășurate de serviciul israelian.

Încrederea în serviciile ucrainene nu este, totuși, deplină. Unii oficiali europeni consideră că, în continuare, ar putea exista surse rusești infiltrate în structurile acestora. Un fost șef al unui serviciu francez de informații a declarat că partenerii occidentali le transmit ucrainenilor multe informații, dar nu toate, „pentru că nu se știe niciodată unde ar putea ajunge, poate chiar la Moscova”.

Analiștii germani, mai puțin performanți la capitolul operațiuni

Locul al cincilea este ocupat de serviciul german de informații externe, BND, cu 62 de puncte. Agenția este apreciată, în primul rând, pentru abordarea sa metodică, capacitatea analitică și priceperea de a sesiza schimbări politice și economice subtile.

Când discuția se îndreaptă însă spre operațiunile de spionaj propriu-zise, evaluările devin mult mai dure. Un fost șef al serviciilor elvețiene de informații a comparat angajații BND cu „cercetători de think tank”, în timp ce un fost director adjunct al unei agenții americane de informații a afirmat că germanii au evitat, ani la rând, operațiunile desfășurate în străinătate.

O statistică relevantă: doar 2% dintre avertizările legate de terorism emise în Germania provin chiar de la BND, în timp ce 72% sunt furnizate de CIA.

Grecia, fără puncte, dar valoroasă pe dosarul Turciei

Grecia se numără printre țările care nu au obținut niciun punct din partea participanților la sondaj. Acest lucru nu înseamnă, însă, că serviciile elene sunt considerate irelevante de către partenerii europeni. Dimpotrivă, L'Express notează că Grecia rămâne un partener căutat ori de câte ori atenția se îndreaptă spre Turcia, datorită proximității geografice, experienței îndelungate și cunoștințelor specializate privind evoluțiile din țara vecină.

Irlanda și Luxemburg se află în aceeași categorie, fără puncte acumulate, fiind considerate utile în special pentru anchetele de natură financiară. Cipru ridică unele semne de îngrijorare, din cauza legăturilor sale cu Rusia, rămânând totuși o răscruce esențială, unde se întâlnesc spioni ruși, agenți Mossad și emisari ai Beijingului.

La polul opus, Ungaria este văzută drept o verigă slabă în circuitul de informații european, din cauza modului în care premierul Viktor Orban ar folosi aparatul de informații al statului. Îngrijorări similare vizează și Bulgaria, ale cărei elite politice sunt descrise drept „permeabile la influența rusă”.

Cel mai slab clasat serviciu de informații din Europa, potrivit unui consens aproape unanim al participanților, este considerat a fi cel al Slovaciei. Reputația sa este legată de acuzații de nepotism, incompetență și legături strânse cu Rusia — factori care l-au plasat la baza ierarhiei europene a informațiilor.

Clasamentul complet (primele 20 de poziții)

Regatul Unit (MI6) — 251 puncte

Franța (DGSE) — 169 puncte

Țările de Jos (AIVD/MIVD) — 97 puncte

Ucraina — 77 puncte

Germania (BND) — 62 puncte

Suedia — 40 puncte

Norvegia — 34 puncte

Estonia — 27 puncte

Polonia — 22 puncte

Danemarca — 16 puncte

România — 15 puncte

Spania — 13 puncte

Finlanda — 11 puncte

Elveția — 11 puncte

Italia — 9 puncte

Belgia — 9 puncte

Cehia — 9 puncte

Lituania — 8 puncte

Portugalia — 6 puncte

Austria — 3 puncte

Letonia — 1 punct