Putin a pus mâna pe serviciul de spionaj al Austriei. Acum vrea și guvernul austriac

Dacă Moscova a stat cu adevărat în spatele efortului de a prelua serviciul de spionaj al Austriei, așa cum susțin oficialii de informații occidentali, este clar că rușii consideră țara ca un premiu important și sunt dispuși să facă tot posibilul pentru a-i influența politica.

Ofițerii de informații îl suspectează pe Jan Marsalek, directorul de operațiuni fugar al companiei Wirecard, că s-a înțeles cu Partidul Libertății de extremă-dreapta în numele Moscovei, scrie Politico.

Imediat după ora 8 dimineața, pe 28 februarie 2018, comandantul poliției austriece Wolfgang Preiszler a apăsat soneria de la sediul serviciului de informații intern al țării și și-a adus actul de identitate în fața camerei de securitate.

În câteva minute, zeci de colegi înarmați cu pistoale Glock și un berbec s-au răspândit prin clădire în veste antiglonț și cagule, confiscând date confidențiale stocate pe serverele agenției și documente sensibile aflate pe birouri.

Odată intrat în prima poartă, Preiszler le-a ordonat paznicilor să-i predea o cheie principală și un permis electronic pentru sediu.

Preiszler își cunoștea destinația: „Unde este intrarea în Secțiunea 2?” a întrebat agenții de pază. Odată ajuns acolo, el și ofițerii săi s-au îndreptat direct către unitatea care investighează extremismul de dreapta, inclusiv organizații cu legături puternice cu FPÖ, precum așa-numita mișcare identitară.

Ofițerii nu știau ce să caute, așa că au luat tot ce au putut găsi, de la documente tipărite la servere și dispozitive de stocare.

Nu au fost trase focuri de armă, dar până când echipa lui Preiszler și-a încheiat munca în acea seară, adevărata țintă a operațiunii - BVT - a fost neutralizată.

Problema a fost că unitatea lui Preiszler, care își petrecea cea mai mare parte a timpului urmărind traficanții de droguri, era prost pregătită pentru o căutare care implica informații foarte clasificate.

Printre cei 40.000 de gigaocteți de date confiscați de poliție în timpul raidului BVT a fost o copie a „Neptune Databank”, un hard disk care conține ani de informații extrem de secrete partajate cu austriecii de alte agenții de informații occidentale, inclusiv CIA, MI5 și Mossad. . (Nu este clar dacă rușii au reușit să facă o copie a conducerii în haosul care a urmat raidului.)

Dacă norul de suspiciune dezlănțuit de acțiune nu a fost suficient de rău, confiscarea unui hard disk top-secret cu informații de la serviciile partenere a fost paralizantă. În fraternitatea inteligenței globale, o astfel de indiscreție, indiferent de circumstanțe, era de neiertat. Austriecii au fost tăiați de pe listă curând de partenerii lor.

Incursiunea – care pune poliția împotriva serviciului de spionaj, cunoscut sub numele de BVT – a declanșat o furtună care a spulberat reputația Austriei în lumea informațiilor și a dus la închiderea agenției.

După mai bine de șase ani, adevărata amploare a ceea ce s-a întâmplat în acea zi abia acum se arată. Oficialii serviciilor de informații au povestit publicației POLITICO că noi dovezi sugerează că raidul a făcut parte dintr-o operațiune condusă de Moscova de discreditare a serviciilor de spionaj ale Austriei pentru a le reconstrui cu o nouă conducere sub influența Kremlinului. Esențial pentru acest efort, spun ei, a fost partenerul junior al coaliției guvernamentale de la acea vreme: Partidul Libertății de extremă dreapta, pro-Rusia (FPÖ), care astăzi este cel mai popular partid din țară.

Procurorii austrieci au dezvăluit luna trecută că persoanele suspectate că au pus la cale acțiunea erau de fapt agenți ai Rusiei aflați sub comanda lui Jan Marsalek, un fost director al firmei Wirecard, despre care autoritățile spun că lucrează pentru GRU, serviciul de informații militare externe al Rusiei. Firma este acum falimentară, iar Marsalek este dat în urmărire și, cel mai probabil, a reușit să fugă în Rusia.

Sugestia unei conspirații conduse de Moscova este explozivă din mai multe motive. În primul rând, se pare că aproape a reușit. Dacă nu ar fi fost așa-numitul scandal Ibiza din 2019 (în care liderul de atunci al FPÖ a fost surprins pe video încercând să vândă influență politică unei femei despre care credea că este nepoata unui oligarh rus), s-ar putea să nu fi existat nimic care să împiedice planul să se realizeze. În schimb, afacerea Ibiza a declanșat prăbușirea guvernului, împingând FPÖ în opoziție, unde a rămas de atunci.

Omul lui Putin ar putea ajunge în fruntea Austriei

Cel mai îngrijorător este însă că bărbatul responsabil pentru raidul BVT, pe atunci ministrul de Interne Herbert Kickl, conduce acum FPÖ – ceea ce îl face un candidat de frunte pentru a deveni următorul cancelar al Austriei după alegerile de la sfârşitul acestui an.

Deși observatorii politici experimentați insistă asupra faptului că Austria nu va deveni un vasal al Rusiei sub conducerea FPÖ, o cancelarie Kickl ar face jocul președintelui rus Vladimir Putin, permițând Kremlinului să exercite o mai mare influență asupra țării în spatele scenei și să repete succesul său în cooptarea unor țări precum Ungaria și Serbia.

„Putin ar fi mulțumit de ambiguitatea legată de poziția Austriei cu privire la Ucraina și UE pe care Kickl ar aduce-o”, a spus Christian Rainer, jurnalist și analist cu experiență din Austria. „Pericolul pentru Austria este că ar fi complet izolată.”

Viena, capitală a unei țări neutre aflate la răscrucea dintre Est și Vest și una care găzduiește sedii importante ale Națiunilor Unite, OPEC și alte organizații internaționale, a fost de mult timp un focar pentru spionaj global. Asta explică de ce Rusia are mai mulți diplomați acreditați și personal de sprijin rus în oraș – 258 – decât aproape oriunde altundeva în lume. Aproximativ o treime, spun experții în informații, sunt probabil spioni.

Mai mult decât atât, probabil că Rusia a vrut să spioneze nu doar în Austria, ci și Austria, dintr-un motiv simplu: în ciuda lipsei de influență politică pe scena mondială, țara aparține UE și deși nu este un membru al NATO, Austria colaborează cu alianța, oferindu-i acces la genul de informații pe care Moscova râvește.

„Austria este interesantă pentru ruși, deoarece o pot folosi ca platformă pentru operațiuni de spionaj împotriva altor țări europene”, a spus Thomas Riegler, un istoric din Viena, care a scris mult despre informațiile austriece.

Ce ar însemna un guvern FPÖ pentru Europa

Kickl, care era ministru de interne în momentul raidului de la BVT, conduce acum FPÖ; în contextul în care alegerile naționale vor avea loc înainte de sfârșitul anului, partidul are un avans confortabil în sondaje.

Întrebarea mai mare pentru Europa este ce ar însemna un guvern condus de FPÖ pentru Viena și pentru relația sa mai largă cu Moscova. Criticii Austriei susțin că țara este deja periculos de dependentă de Rusia. Guvernul de centru-dreapta a adoptat o poziție dură față de Moscova în public, spun ei, dar a tras de timp atunci când vine vorba de desprinderea economiei austriece de Rusia. În sectorul financiar, Raiffeisen Bank International, deținută de Austria, continuă să opereze una dintre cele mai mari bănci de retail din Rusia , în ciuda angajamentului de lungă durată de a se retrage.

Dacă Moscova a stat cu adevărat în spatele efortului de a prelua serviciul de spionaj al Austriei, așa cum susțin oficialii de informații occidentali, este clar că rușii consideră țara ca un premiu important și sunt dispuși să facă tot posibilul pentru a-i influența politica.

În efortul Kremlinului, Kickl și FPÖ s-au dovedit, în cel mai rău caz, complici și, în cel mai bun caz, idioți utili. Deși Kickl nu a fost atât de deschis pro-rus ca unii dintre colegii săi, el a fost un oponent vocal al sancțiunilor europene împotriva Moscovei și a criticat sprijinul militar occidental pentru Ucraina.

Cu Kickl în funcția de cancelar, este un pariu sigur că Viena ar urmări legături economice și mai strânse cu Moscova. Și, având în vedere că atât Slovacia, cât și Ungaria înclină deja spre Rusia, intrarea Austriei în sfera de influență a Kremlinului ar crea un bloc favorabil lui Putin care s-ar întinde de la Carpați până la Alpii Orientali, reprezentând o provocare fundamentală pentru securitatea europeană.