Premierul Viktor Orban caută o cale de a rămâne la putere în Ungaria, indiferent de rezultatul alegerilor. Care este cel mai plauzibil scenariu
0La Budapesta, tot mai mulți oficiali admit, pe șoptite, că Viktor Orban nu intenționează să plece în liniște dacă, pentru prima dată în aproape două decenii, va pierde alegerile din 2026. Premierul ungar analizează scenarii care i-ar permite să păstreze controlul asupra statului, chiar și fără un nou mandat de prim-ministru, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor.

Potrivit acestora, Orban explorează varianta de a se muta la președinție și de a forța o transformare a funcției — astăzi una mai degrabă ceremonială — într-un centru real de putere. Un demers posibil doar prin rescrierea legilor fundamentale. Semnalul a fost deja dat: parlamentul dominat de Fidesz a aprobat, pe 10 decembrie, un proiect de lege care îngreunează în mod vizibil procedura de demitere a președintelui.
Semnalul de la Washington și tentația unei „președinții puternice”
Discuția despre o tranziție către un sistem prezidențial a reapărut după vizita lui Orban la Casa Albă, unde premierul a discutat cu Donald Trump — un aliat declarat. Orban a spus atunci că ideea „a fost mereu pe masă”. Pentru un lider care a transformat Ungaria într-un experiment de „democrație iliberală”, scenariul nu este o fantezie.
În capitala ungară, comparațiile sunt tot mai dese cu Turcia lui Erdogan sau Rusia lui Putin: doi lideri care au folosit remodelarea funcției prezidențiale pentru a-și consolida controlul și a ocoli limitările sistemului parlamentar.
Opoziția vede riscul unui „plan de salvare” al sistemului Orban
Posibilitatea unei reforme constituționale este urmărită cu atenție și de partidul „Tisa”, condus de Péter Magyar, fost insider Fidesz și astăzi figura centrală a opoziției. Echipa sa ia în calcul multiple scenarii, inclusiv cel în care Orban forțează o schimbare de sistem ca să-și securizeze influența.
Premierul a recunoscut recent că s-a gândit la trecerea la un regim prezidențial după fiecare dintre ultimele patru victorii electorale, însă a renunțat pentru că exercita oricum cea mai mare putere ca șef al guvernului. Acum, însă, sondajele nu îi mai garantează o victorie clară, iar experții spun că tocmai această incertitudine crește probabilitatea unei mutări radicale.
Cum ar arăta scenariul: Orban președinte, executivul în mâinile unui apropiat de încredere
Dacă Fidesz câștigă totuși alegerile, chiar și la limită, Orban ar putea alege să conducă din funcția de președinte, lăsând gestionarea zilnică a guvernului unui aliat de încredere — numele cel mai des vehiculat este János Lázár, ministrul construcțiilor și transporturilor. În acest timp, Orban și-ar concentra energia pe politica externă, un capitol la care este criticat intern pentru lipsa de reacție în fața problemelor economice.
Dacă însă Fidesz pierde, poziția de președinte i-ar permite lui Orban să limiteze transformările promise de Péter Magyar, inclusiv încercarea acestuia de a repoziționa Ungaria ca stat membru loial UE după ani de tensiuni cu Bruxellesul. Dar surse citate de Bloomberg admit că un astfel de pas ar fi extrem de riscant dacă ar părea că subminează voința alegătorilor.
Fereastra de timp: totul trebuie decis înainte de aprilie 2026
Pentru ca planul să funcționeze, Orban ar trebui să folosească majoritatea confortabilă pe care Fidesz o are încă în parlament, înaintea alegerilor. Președintele ungar este ales de legislativ, iar actualul șef al statului — Tamás Sulyok, un loialist Fidesz — are mandat până în 2029. Orice mutare ar necesita demisia acestuia și o restructurare instituțională accelerată.
Daniel Hegedüs, expert al German Marshall Fund, spune că o astfel de schimbare ar putea fi introdusă chiar la începutul anului viitor: „Ar fi un plan de salvare pentru sistemul Orban, o recunoaștere tacită că nu mai poate fi menținut doar prin vot. Extrem de riscant, dar nu imposibil.”
Precedente, presiuni și un context internațional favorabil manevrelor
Orban cunoaște bine tehnica remodelării instituțiilor. După revenirea sa la putere, în 2010, a redus numărul de parlamentari, a redesenat circumscripțiile, a amplasat loiali în poziții-cheie — de la președinția republicii, la procuratură și Curtea Constituțională.
Un sondaj publicat săptămâna aceasta de Political Capital arată că 63% dintre unguri se așteaptă ca Fidesz să adopte noi modificări legislative până în aprilie.
În același timp, contextul internațional îi este favorabil. Uniunea Europeană, preocupată de incertitudinile de securitate transatlantice, are probleme mai urgente decât blocarea Budapestei. Iar Donald Trump, acum din nou factor de influență, l-a numit recent pe Orban „un mare lider”.
„Nu există presiune externă reală asupra lui Orban. Mediul internațional este ideal pentru modificări constituționale”, explică Hegedüs.
Ungaria, între oboseala față de Orban și o opoziție în ascensiune
Pentru un segment tot mai numeros al societății ungare, Orban este singurul lider pe care l-a cunoscut. Dar dominația lui ar putea ajunge la limită: partidul Tisa, al lui Magyar, reunește majoritatea electoratului de opoziție, iar sondajele îl plasează înaintea Fidesz, chiar dacă avansul s-a mai redus.
Magyar, în vârstă de 44 de ani, promite un audit profund al regimului Orban, iar în cazurile de corupție — inclusiv condamnări. Orban, care respinge acuzațiile Bruxellesului, a accelerat numirile de loiali în instituții-cheie, astfel încât aceștia să rămână în funcții pe întreaga durată a unui eventual mandat al lui Magyar.
Un exemplu: procurorul general a demisionat anul acesta, permițându-i lui Orban să numească un succesor pentru un mandat de nouă ani. Apoi, loialistul Péter Polt a fost mutat la Curtea Constituțională pentru 12 ani. În paralel, parlamentul a votat ca această instituție să poată bloca încercările de demitere a președintelui.
Strategia autoritară are precedente clare
Modelul nu este nou. Erdogan a trecut de la poziția de premier la cea de președinte în 2014 și nu a mai plecat de atunci — principalul său rival fiind azi în închisoare. Putin a alternat funcțiile de președinte și premier pentru a ocoli limitările de mandat. Orban studiază aceleași mecanisme.























































