Poate face față NATO forțelor reunite ale Chinei, Rusiei și Coreei de Nord?
0Odată cu escaladarea agresiunii militare ruse în Ucraina și consolidarea relațiilor între Beijing, Moscova și Phenian, Europa începe să se pregătească tot mai serios pentru un scenariu pe care până de curând îl considera de domeniul istoriei: un nou război de proporții continentale.
După mai bine de trei ani și jumătate de conflict devastator în Ucraina, Vladimir Putin nu dă semne de recul. Dimpotrivă, avansul său în estul țării pare să întărească ideea că ambițiile Kremlinului nu se opresc la granițele ucrainene.
În paralel, liderul chinez Xi Jinping a orchestrat recent, la Beijing, ceea ce analiștii geopolitici au început să numească „Axa Instabilității” – un summit fără precedent, la care au participat liderii a peste 20 de state non-occidentale, printre care Vladimir Putin și Kim Jong Un. Obiectivul declarat: promovarea unei noi ordini globale și izolarea influenței americane.
O alianță imprevizibilă, dar potențial explozivă
Deși alianța Beijing-Moscova-Phenian nu este formalizată într-un tratat de apărare colectivă, apropierile tot mai evidente dintre cele trei regimuri autoritare stârnesc îngrijorări în capitalele europene. Posibilitatea unei coordonări militare între aceste state – toate în afara sferei de influență NATO – ar putea schimba radical echilibrul de putere global.
La nivel strict numeric, NATO rămâne cea mai puternică alianță militară din lume. Cele 32 de state membre dispun de peste trei milioane de soldați activi, alte trei milioane în rezervă și aproximativ 180 de milioane de persoane apte pentru serviciul militar. Alianța deține peste 14.000 de tancuri, peste 3.000 de avioane de luptă și 1.500 de elicoptere de atac. Trei dintre statele membre – SUA, Marea Britanie și Franța – sunt puteri nucleare, însumând împreună peste 4.200 de focoase nucleare.
Însă aceste cifre impresionante trebuie analizate în contextul noii dinamici globale. China, Rusia și Coreea de Nord reunesc aproape cinci milioane de militari activi, o rezervă mai numeroasă decât cea a NATO și o bază de recrutare de circa 700 de milioane de persoane. Cele trei dețin împreună aproape 17.000 de tancuri – cu circa 3.000 mai multe decât NATO – și resurse navale consistente.
Echilibrul nuclear – încotro înclină balanța?
Poate cel mai sensibil aspect rămâne arsenalul nuclear. Dacă NATO dispune de circa 4.200 de focoase, Rusia singură deține peste 5.400, dintre care 1.550 sunt focoase strategice desfășurate conform acordului New START – acord pe care Moscova l-a suspendat unilateral în 2023. China contribuie cu aproximativ 600 de focoase, în timp ce Coreea de Nord, deși rămâne la circa 50 în prezent, ar putea atinge pragul de 300 în următorul deceniu, potrivit unor analiști americani.
Această superioritate numerică a „axei” estice poate avea un efect psihologic devastator asupra echilibrului de descurajare. Potrivit lui Maximilian Terhalle, fost consilier strategic al Ministerului britanic al Apărării, Europa ar trebui să își dubleze arsenalul nuclear pentru a se menține la un nivel credibil de descurajare strategică față de Rusia, scrie Daily Mail.
Un continent care își pregătește spitalele pentru război
În fața acestui context tensionat, mai multe state europene iau măsuri concrete. Franța a emis o directivă internă prin care cere spitalelor să se pregătească pentru un posibil „aflux masiv de victime” până în martie 2026. Germania a anunțat investiții de peste 350 de miliarde de euro în apărare până în 2041, incluzând peste 70 de miliarde pentru muniție și peste 50 de miliarde pentru vehicule de luptă.
Pe flancul estic, statele baltice și Polonia construiesc un veritabil „zid defensiv” de peste 1.500 de kilometri, care include mine, fortificații și poduri pregătite pentru distrugere în caz de invazie. Lituania a anunțat recent că va instala un coridor defensiv de 50 de kilometri lățime la granițele cu Rusia și Belarus.
Pregătiri militare la granițele NATO
În paralel, Rusia pregătește exercițiul militar Zapad 2025, programat în Belarus, în apropierea granițelor NATO. Șeful Statului Major al Germaniei, generalul Carsten Breuer, a avertizat că NATO trebuie să fie pregătită pentru un atac rusesc în următorii patru ani. Declarația este susținută și de autoritățile daneze, care consideră că Moscova ar putea încerca să testeze aplicabilitatea Articolului 5 din Tratatul NATO – principiul apărării colective.
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a transmis în iulie un avertisment ferm: un atac simultan al Rusiei asupra statelor baltice și al Chinei asupra Taiwanului ar putea duce la o confruntare globală. În opinia sa, un asemenea scenariu ar deschide drumul către un conflict de proporții planetare – cu posibile consecințe catastrofale.
Armele interzise revin în luptă
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă utilizarea de către Rusia a armelor chimice. Potrivit serviciilor secrete olandeze, armata rusă ar fi folosit în Ucraina substanțe interzise precum cloropicrina – un gaz sufocant folosit pentru prima dată în Primul Război Mondial. Gazul este folosit împreună cu agenți de tip CS pentru a forța soldații ucraineni să iasă din adăposturi, devenind astfel ținte ușor de eliminat.
Tot în această logică, Vladimir Putin a retras Rusia din Tratatul INF – acordul istoric din 1987 care interzicea rachetele cu rază medie de acțiune. În locul lor, Moscova a prezentat racheta Oreshnik, capabilă să atingă viteze de până la Mach 10 și să transporte focoase multiple. Oficialii ruși susțin că un atac convențional cu mai multe astfel de rachete ar avea un impact comparabil cu cel al unui atac nuclear.
NATO rămâne, cel puțin pe hârtie, superior în majoritatea domeniilor militare. Însă o alianță informală între trei regimuri autoritare, fiecare cu propriile ambiții regionale și globale, poate schimba rapid ecuația de securitate europeană și chiar globală.
Iar întrebarea care se conturează tot mai clar nu este dacă va fi testată unitatea NATO, ci când și cum.
Se încarcă comentariile...
