Peste 25.000 de cetăţeni ex-iugoslavi, declaraţi inexistenţi de administraţia slovenă în 1992

Guvernul sloven a anunţat ieri că 25.671 cetăţeni proveniţi din alte republici din ex-Iugoslavia au fost radiaţi din registrele slovene de evidenţă a populaţiei, fiind privaţi astfel dintr-o trăsătură de condei de existenţă legală în 1992, după un an de la proclamarea independenţei Sloveniei, informează AFP, citată de Agerpres.

Ca urmare a acestor radieri, mai multe mii de sârbi şi de bosniaci veniţi să lucreze în Slovenia, pe atunci republica cea mai dezvoltată a ex-Iugoslaviei, au devenit apatrizi. Mulţi dintre ei şi-au pierdut locurile de muncă pentru că nu puteau obţine o carte de identitate, permis de lucru sau carnet de asigurare socială.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne Goran Klemencic, 17.056 dintre "şterşi" nu şi-au putut reglementa nici până în prezent situaţia şi trăiesc în Slovenia fie în calitate de cetăţeni străini cu aprobare de sejur permanent (3.630), fie fără niciun statut (13.426). Circa 8.000 de "şterşi" au efectuat demersuri şi au obţinut cetăţenie slovenă, a adăugat Klemencic.

Mai multe organizaţii de apărare a drepturilor omului reproşează Sloveniei, singura fostă republică iugoslavă care a aderat la Uniunea Europeană, că nu a reglementat această problemă.

Guvernul sloven "va pregăti o lege specială pentru a rezolva problema celor care nu au nici naţionalitate slovenă şi nici aprobare pentru sejur permanent în Slovenia", a asigurat ministrul de interne Katarina Kresal, precizând totuşi că 'guvernul, reglementându-le statutul, nu le va acorda nici cetăţenie, nici compensaţii'.

"Pentru cei care au deja naţionalitate slovenă, vom adopta decrete adiţionale pentru a reglementa situaţia lor retrospectiv", a adăugat ea.

Curtea constituţională slovenă a declarat în 1999 că aceste radieri sunt ilegale şi a estimat că autorităţile trebuie să-i repună pe 'şterşi' în drepturile lor.