Video Bolojan cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru legile din PNRR

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi, 2 iulie, că va solicita conducerii celor două Camere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în a doua jumătate a lunii iulie pentru dezbaterea şi adoptarea legilor necesare încasării sumelor aferente PNRR.

„Principala activitate din următoarea săptămână, care a fost discutată și astăzi în ședința de Guvern, este legată de finalizarea proiectelor de lege care vor trebui puse pe agenda Parlamentului și adoptate, astfel încât România să își încaseze sumele aferente din PNRR.

Am inventariat aceste proiecte. Sunt șase proiecte de bază și încă trei proiecte secundare, pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe fiecare domeniu, astfel încât ceea ce trimitem Parlamentului pentru a fi dezbătut să aibă avizul Comisiei”, a declarat acesta la finalul ședinței de Guvern.

Ilie Bolojan adaugă că Guvernul va pune proiectele de lege la dispoziția grupurilor parlamentare și a liderilor partidelor înainte de dezbaterea lor în Parlament, pentru ca acestea să poată fi analizate din timp.

Totodată, el spune că va solicita convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, astfel încât proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR să fie adoptate cât mai rapid.

„Ele sunt foarte importante, pentru că fiecare proiect are o valoare de cel puțin 770 de milioane de euro, iar valoarea maximă este de 970 de milioane de euro.”

Ilie Bolojan precizează că primul proiect de lege vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit acestuia, principala condiție negociată cu Comisia Europeană este ca noua lege să nu ducă la creșterea cheltuielilor totale cu salariile peste plafonul actual, astfel încât acestea să rămână la cel mult 8,1% din PIB.

El adaugă că, dacă se va ajunge la majorarea maximă permisă a fondului de salarii, Guvernul va trebui să compenseze impactul bugetar prin reducerea altor cheltuieli sau prin creșterea veniturilor la bugetul de stat:

„În ceea ce privește aspectele legate de grilele de salarizare și celelalte elemente care fac obiectul negocierilor cu reprezentanții grupurilor profesionale din sectorul public, discuțiile au avut deja loc, iar Ministerul Muncii trebuie să integreze concluziile acestora în propunerea finală.

Comisia Europeană este interesată în principal de anvelopa salarială, în timp ce grilele și celelalte propuneri sunt elaborate pe baza unui contract de consultanță încheiat cu Banca Mondială.”

Proiect privind recompensarea performanței personalului ANAF

Premierul interimar transmite că, până săptămâna viitoare, Guvernul intenționează să finalizeze discuțiile privind legea salarizării și să trimită proiectul Parlamentului pentru dezbatere.

Totodată, el precizează că al doilea proiect important vizează regimul incompatibilităților, elaborat de Ministerul Justiției și de Agenția Națională de Integritate, care se află în consultare cu partidele politice și va fi discutat cu reprezentanții Comisiei Europene înainte de a fi înaintat Parlamentului.

„Al treilea proiect important este așa-numitul proiect „bonus-malus”, care prevede instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF, al Ministerului Finanțelor și al Direcției Antifraudă, în vederea consolidării colectării veniturilor la bugetul de stat și combaterii evaziunii fiscale.

Acest proiect a fost, de asemenea, prezentat Comisiei Europene. Urmează să primim un punct de vedere până la începutul săptămânii viitoare, după care va fi transmis pe circuitul parlamentar. O primă formă este deja depusă în Parlament.”

Acesta afirmă că al patrulea proiect vizează modificarea Codului administrativ, prin introducerea unor noi reguli privind cariera funcționarilor publici, organizarea concursurilor și criteriile de promovare, pentru a asigura un sistem bazat pe competență.

El precizează că proiectul este gestionat de Ministerul Dezvoltării și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și urmează să fie promovat săptămâna viitoare.

În ceea ce privește al cincilea proiect, referitor la Codul urbanismului, premierul interimar spune că sunt necesare noi discuții asupra unor prevederi, inclusiv cele care privesc relația dintre Primăria Generală și primăriile de sector din București.

Potrivit acestuia, obiectivul este ca textul să fie clarificat până săptămâna viitoare, pentru ca proiectul să poată intra rapid la votul final în Camera Deputaților.

„Un alt proiect important este cel privind decarbonizarea sectorului de încălzire. Și în acest caz, proiectul a fost discutat în ultimele zile, însă au lipsit trei voturi pentru a fi adoptat.

Proiectul va fi redepus la Camera Deputaților, astfel încât să reintre în procedura parlamentară. Vom încerca, prin reprezentanții Ministerului Energiei, care este ministerul responsabil, și ai Ministerului Mediului, să comunicăm cu reprezentanții grupurilor parlamentare pentru a clarifica toate aspectele care țin de acest proiect.”

Premierul interimar mai spune că, pe lângă proiectele principale, Guvernul are în pregătire și trei proiecte secundare. El avertizează că, în cazul proiectului privind decarbonizarea, a fost introdus un amendament care nu ar trebui adoptat, întrucât ar pune în pericol îndeplinirea jalonului din PNRR și ar putea duce la pierderea unor sume importante pentru România.

Totodată, acesta precizează că celelalte două proiecte vizează transpunerea unei directive europene privind organizarea pieței energiei electrice și stabilirea cadrului juridic pentru închiderea PNRR.

Potrivit premierului interimar, ultimul proiect nu are o valoare financiară directă, însă este necesar pentru finalizarea programului până la sfârșitul lunii august. El adaugă că toate proiectele sunt în pregătire, iar miniștrii responsabili cunosc calendarul pentru finalizarea lor.

„Vom încheia consultările, vom transmite proiectele Parlamentului și considerăm că, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea pot fi dezbătute și adoptate, astfel încât România să poată absorbi fondurile europene.”

Acord cu Guvernul de la Chișinău privind conectivitatea

Ilie Bolojan spune că, pe lângă proiectele de lege, Guvernul va pregăti în perioada următoare și mai multe hotărâri de Guvern aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului, Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Energiei, necesare pentru îndeplinirea celorlalte jaloane din PNRR.

„După ședința de Guvern de astăzi am semnat un acord important între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind conectivitatea, mai exact infrastructura de transport strategic, care derivă din programul SAFE aprobat de România. Este vorba despre conectarea prin autostradă dintre România și Republica Moldova, respectiv coridorul Pașcani–Iași–Ungheni.

Practic, acest acord clarifică inclusiv finanțarea podului rutier și a podului de autostradă dintre România și Republica Moldova, în zona localității Ungheni, un proiect aflat într-un stadiu avansat de execuție, care va fi finalizat în toamna acestui an.”

Ilie Bolojan afirmă că, în baza acordului semnat cu Republica Moldova și a programului SAFE, va fi construit un tronson de autostradă de aproximativ 5 kilometri și pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a asigura conectarea cu infrastructura rutieră și feroviară.

Totodată, el anunță semnarea primului contract de execuție pentru tronsonul Iași–Ungheni și spune că obiectivul este ca lucrările pe întregul traseu Pașcani–Ungheni, precum și pe tronsonul Pașcani–Suceava–Siret, să fie finalizate până în 2030, astfel încât România să fie conectată prin autostradă cu Republica Moldova și Ucraina.

Executivul atacă la CCR deciziile privind plata restanțelor din Justiție

Potrivit premierului, proiectul este important atât pentru conectivitatea regională, cât și pentru dezvoltarea municipiului Iași.

„Un alt aspect pe care l-am decis astăzi, în ședința de Guvern, a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție.”

Premierul interimar susține că, potrivit legislației în vigoare, elaborarea bugetului de stat și alocarea fondurilor publice sunt atribuții exclusive ale puterii executive și legislative.

În acest context, el acuză puterea judecătorească că și-ar fi depășit competențele prin obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale din sistemul de justiție, apreciind că o astfel de decizie afectează echilibrul bugetar și reprezintă o ingerință în atribuțiile Executivului.

Despre situația ROMATSA

Ilie Bolojan spune că, după ce România a pierdut procesul cu Pfizer privind contractele pentru vaccinurile din pandemie, Guvernul a început negocieri cu compania pentru găsirea unei soluții.

El precizează că discuțiile vor continua săptămâna viitoare, însă conținutul acestora va rămâne confidențial. Totodată, premierul afirmă că, în paralel, Pfizer a inițiat procedura de executare silită împotriva României și Poloniei prin intermediul unei case de avocatură și al unui executor judecătoresc din Belgia.

„Suntem astfel în situația în care sumele care pot fi reținute cu ușurință, respectiv cele care sunt virate de Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene către ROMATSA, au fost blocate.

Ca să vă faceți o imagine, suma care revine anual este de aproximativ 300 de milioane de euro, iar valoarea hotărârii pe care Pfizer a obținut-o împotriva României este de aproximativ 600 de milioane de euro.

ROMATSA, împreună cu avocații Guvernului României, va depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia împotriva acestei proceduri de executare silită.”

Premierul adaugă că vor continua negocierile cu Pfizer, astfel încât activitatea ROMATSA să se desfășoare fără probleme și „să conducă la închiderea acestui litigiu într-o manieră acceptabilă pentru ambele părți și sustenabilă pentru bugetul de stat.”

„Această hotărâre, pronunțată în urmă cu câteva luni, creează presiuni suplimentare asupra echilibrului bugetar”

Întrebat dacă blocarea conturilor ROMATSA va afecta activitatea companiei, care sunt pașii pe care îi va urma Guvernul în litigiul cu Pfizer și cât timp mai are România pentru a achita sumele stabilite prin hotărârea judecătorească, premierul interimar a răspuns că ROMATSA își va desfășura activitatea în condiții normale, fără ca supravegherea și dirijarea zborurilor să fie afectate.

„ROMATSA va funcționa fără probleme în perioada următoare și are capacitatea de a-și desfășura activitatea în condiții normale. Nu va fi afectată supravegherea și dirijarea zborurilor aeriene pe teritoriul României.

Așa cum am precizat, avocații angajați de companie, împreună cu cei ai Guvernului României, vor depune o contestație la instanța din Belgia cu privire la această procedură.

În paralel, prin reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Sănătății, vor continua, începând de săptămâna viitoare, negocierile dintre Guvernul României și compania Pfizer.”

Despre reducerea compensației la motorină

Întrebat dacă Guvernul ia în calcul prelungirea reducerii de 0,37 lei pe litrul de motorină, inclusiv printr-un proiect care să fie dezbătut în eventualitatea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, Ilie Bolojan a răspuns că prețurile la carburanți ar trebui să scadă treptat în perioada următoare, pe măsură ce vor fi epuizate stocurile cumpărate la prețurile ridicate din iunie.

„În această perioadă, odată cu expirarea schemei de compensare, s-au întâmplat două lucruri.

Primul, și cel mai important, este că situația din Golf s-a stabilizat, iar acțiunile militare au încetat. După cum se poate observa pe piețele internaționale, prețul barilului de petrol a revenit la nivelurile de dinaintea izbucnirii conflictului.

Același lucru nu s-a întâmplat însă în cazul motorinei, care este combustibilul cel mai solicitat în această perioadă și al cărei preț rămâne peste nivelul anterior conflictului.

Al doilea aspect este că, odată cu expirarea schemei de compensare, acciza a revenit la nivelul anterior, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 0,36 lei pe litru.”

Acesta adaugă că prețurile la carburanți ar trebui să scadă treptat în următoarele săptămâni, pe măsură ce vor fi epuizate stocurile cumpărate la prețurile ridicate din iunie, estimând că acestea ar putea reveni la nivelurile de dinaintea conflictului până la sfârșitul lunii iulie.

El subliniază că, dacă această tendință nu se va confirma, Guvernul are pregătită o nouă schemă de compensare, care ar putea fi promovată în Parlament.

Despre azilele groazei de la Bihor

Premierul interimar a mai fost întrebat dacă, în perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, avea cunoștință despre presupusa rețea condusă de Viorel Teodor Pașca, cercetată de DIICOT în dosarul privind centrul pentru persoane vulnerabile din județ.

„Oricât ați încerca, prin prezentarea pe care ați făcut-o, să mă asociați cu această situație, nu există nicio legătură. Nu am avut interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații.

Vă rog să îmi permiteți să vă răspund. Nu am avut atribuții și nici competențe de reglementare în această situație. Instituțiile care au competența de a controla așezămintele sociale sunt agențiile județene pentru inspecție socială, care trebuie să întocmească rapoarte în acest sens.

În calitate de primar sau de președinte al Consiliului Județean nu am primit niciun raport referitor la această asociație.

În ceea ce privește întrebarea subsidiară, vă pot spune că Direcția de Asistență Socială a Primăriei Oradea premiază anual ONG-uri și asociații pentru activități de responsabilitate socială. Eu însă, în perioada în care am fost primar, nu am participat la aceste ceremonii, fiind concentrat în principal pe activitatea administrativă și mai puțin pe evenimentele de reprezentare.

Prin urmare, nu am cunoștință nici despre persoanele juridice și nici despre persoanele fizice care au fost premiate de Direcția de Asistență Socială.”