Se naște un Guvern fără precedent în România? Analistul Costin Ciobanu explică capcana din spatele ofertei lansate de Sorin Grindeanu

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că partidul său este de acord cu rotativă de guverne minoritare și cu toate condițiile impuse de Ilie Bolojan și Dominic Fritz într-un eventual acord politic, cu condiția ca PSD să fie formațiunea care preia prima guvernarea. Declarația vine ca răspuns la propunerea PNL, USR și UDMR, care l-au nominalizat premier pe eurodeputatul Siegfried Mureșan și au cerut o rotativă în care acesta să conducă guvernul până în aprilie 2027, urmat de un premier PSD.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, în Parlament. FOTO: Inquam Photos

„Acum, pe loc, semnez acordul propus. Să vină Bolojan și Fritz și îl semnez. Cu toate măsurile. Să vină Bolojan să îl semneze și să voteze un guvern minoritar PSD”, a declarat Grindeanu, care a mai spus că este „de acord cu rotativa dacă începe cu PSD”.

Liderul PSD a exclus, în aceeași conferință de presă, o eventuală colaborare cu AUR, deși a afirmat că respectă electoratul formațiunii conduse de George Simion, și a transformat negocierile într-un atac direct la adresa premierului.

„Ilie Bolojan întârzie deliberat formarea unui guvern cu puteri depline. PSD este singura ancoră de stabilitate în acest haos politic. Ilie Bolojan e agresorul, victima e România”, a susținut liderul social-democrat.

Pentru a înțelege ce înseamnă acest pas în contextul crizei politice și care sunt scenariile posibile de aici înainte, „Adevărul” a discutat cu analistul politic Costin Ciobanu.

Un pas important, dar criza rămâne una de încredere

Ciobanu consideră declarația lui Grindeanu un pas relevant tocmai pentru că cele două scenarii alternative, alegerile anticipate și o eventuală guvernare bazată pe voturile AUR, par tot mai puțin probabile. În opinia sa, tocmai poziționarea AUR simplifică jocul politic, reducându-l de la trei blocuri la două.

„E un pas important, pentru că e clar că nu avem parte de cele două scenarii alternative. Primul este scenariul alegerilor anticipate, despre care s-a pronunțat și președintele ieri. Deci acest scenariu pare destul de departe. Al doilea este folosirea voturilor AUR, care, după ce s-a întâmplat cu guvernul Veștea, nu mai pare să fie cea mai bună variantă. Am văzut și declarația lui George Simion privind suspendarea președintelui. Într-un fel, ceea ce face AUR simplifică lucrurile. În loc să vorbim de trei blocuri, vorbim de două blocuri. A fost și declarația de astăzi a lui Sorin Grindeanu referitoare la acel acord de coaliție, care ar putea să fie un prim pas. Până la urmă, care este natura acestei crize? Este o mare criză de încredere între principalele partide și ai nevoie să reclădești încrederea, deși este ușor de spus și greu de făcut”, a explicat Costin Ciobanu.

Analistul atrage atenția că, spre deosebire de rotativele anterioare, actuala neîncredere dintre partide impune stabilirea din start a tuturor detaliilor formulei de guvernare, nu doar a obiectivelor generale trecute într-un program comun. Totuși, rămâne rezervat în privința vitezei cu care se va ajunge la o soluție.

„Înainte aveam obiective generale enunțate în programul de guvernare, apoi aveam ședințele coaliției, în care se stabileau detaliile. Acum se pare că, în contextul neîncrederii care există între partide, ar trebui să ai lucrurile mult mai clar stabilite dinainte. Dincolo de programul politic, lucrurile se rezumă la formula politică optimă. Va fi rotativă? Cum va funcționa această rotativă? Cine va fi premier? Cine poate face parte din guvern? Cum vor fi soluționate diferențele, astfel încât să nu ajungem la o nouă moțiune de cenzură? Și, în ciuda ultimatumului pe care l-a dat domnul Grindeanu astăzi, pare mai degrabă că mergem către anumite concesii pentru negociere. Însă încă suntem în etapa în care liderii noștri politici se răcoresc după două luni de atacuri. Încă pare că suntem destul de departe de o soluție politică matură. Dar putem vedea și partea pozitivă a acestei declarații”, spune analistul.

O formulă riscantă, care ar putea fi totuși singura ieșire din criză

Întrebat dacă o rotativă de guverne minoritare, o formulă fără precedent în România, este viabilă, Ciobanu amintește că rotativa clasică a funcționat politic în 2023 și 2024, dar subliniază că acum lipsește tocmai încrederea dintre PSD și PNL necesară pentru a fi în același guvern, iar declarațiile și rezoluțiile adoptate de liberali trebuie să capete o formă concretă.

„Până la urmă, într-adevăr, am inovat din punct de vedere politic prin ceea ce s-a întâmplat cu rotativa. Am văzut efectele politice ale rotativei în 2023-2024. Însă acum este clar că nu există suficientă încredere între aceste forțe politice, în special între PSD și PNL, pentru a fi în interiorul aceluiași guvern. Au fost atâtea declarații și rezoluții adoptate de PNL, iar aceste lucruri trebuie să aibă o anumită concretizare, dacă liderii politici vor să fie luați în serios”, a explicat Ciobani.

Mai mult, spune analistul, un guvern minoritar fără o perspectivă clară de majoritate rămâne vulnerabil unor voturi ostile în Parlament, așa cum s-a văzut deja cu moțiunile simple adoptate împotriva unor miniștri cu voturile PSD. Cu toate acestea, crede că formula ar putea fi, în lipsă de altceva, singura variantă realistă pentru a obține un guvern cu puteri depline.

„Nu cred că este o formulă optimă să ai guverne minoritare, care nici măcar nu sunt guverne minoritare pe perioadă determinată. Cel puțin până acum aveam o rotativă, dar exista o perspectivă foarte clară de majoritate. În schimb, acum te poți gândi că în orice moment poți avea sincope și probleme la voturile din Parlament. Noi deja am avut moțiuni simple adoptate împotriva unor membri ai Guvernului prin voturile Partidului Social Democrat, ceea ce nu pare o variantă mai stabilă față de ceea ce am avut până acum. Însă s-ar putea să fie una dintre puținele variante pentru depășirea crizei politice. Nu este o binecuvântare, nu este o soluție magică și nici un artificiu politic care să genereze foarte multe reforme. Dar s-ar putea, până la urmă, să aducă ceea ce este probabil cel mai necesar în acest moment: un guvern cu puteri depline, spre deosebire de guvernul actual”, consideră analistul.

Președintele Nicușor Dan, doar o jumătate de pas în spate

Întrebat dacă retragerea președintelui Nicușor Dan din rolul de mediator activ a ajutat la deblocarea discuțiilor, Ciobanu susține că șeful statului a făcut doar o jumătate de pas înapoi, afectat fiind de eșecurile desemnărilor lui Eugen Tomac și Adrian Veștea,.

„Aș spune că președintele a făcut un pas în spate, dar mai degrabă o jumătate de pas decât un pas întreg, pentru că, din declarațiile de ieri, cred că a fost afectat de cele două eșecuri privind desemnările lui Tomac și Veștea. Totuși, președintele rămâne în ecuație. În mod firesc, ar fi putut spune: «Eu am încercat. Vă rog, partide politice, ajungeți la un compromis.» Însă președintele încă pare să creadă că este responsabil nu doar pentru desemnare, ci și pentru formarea majorității. Acesta este, până la urmă, sensul declarației de ieri. Le cere partidelor să ajungă la un compromis, să asigure cele 233 de voturi și apoi să meargă mai departe”, subliniază Costin Ciobanu.

În opinia sa, de acum înainte, soluția depinde mai degrabă de partide decât de președinte, a cărui relație cu PNL s-a răcit după nominalizarea lui Adrian Veștea și după declarațiile privind liberalii.

„Aș spune că președintele a făcut doar o jumătate de pas înapoi. Încearcă să câștige timp, pentru că nu vrea să facă o alegere directă între cele două blocuri politice, riscând astfel să își alieneze diferite segmente de electorat și diferite forțe politice. Este clar că soluția depinde în acest moment mai degrabă de felul în care funcționează partidele și de modul în care acestea ajung la un compromis, decât de ceea ce face președintele. Rolul său de mediator a fost afectat de felul în care s-a poziționat în ultimele două luni. Există această percepție, în primul rând după nominalizarea domnului Veștea și, în al doilea rând, după declarațiile privind PNL. Relația domniei sale cu Partidul Național Liberal nu este una extraordinară. În aceste condiții, președintele nu mai poate contribui foarte mult la rezolvarea problemei. Este însă bine că lucrurile par să meargă în direcția negocierii între principalele forțe politice, între partidele pro-occidentale, cum le numește chiar președintele”, afirmă analistul.

Ciobanu observă, în final, că președintele avea la dispoziție și o variantă de forțare a lucrurilor, la care însă a renunțat probabil din cauza riscurilor pentru propriul mandat.

„Mai exista o variantă prin care președintele putea forța foarte tare lucrurile. Dacă ar fi ieșit mâine și ar fi spus: «Îl desemnez pe X. Dacă X nu trece de Parlament, vom avea alegeri anticipate», atunci ar fi putut exercita o presiune foarte mare asupra partidelor. Dar probabil este conștient și domnia sa că o astfel de mișcare ar avea consecințe inclusiv asupra propriului mandat. Deci este un președinte care a făcut o jumătate de pas în spate și care lasă mai multă putere partidelor pentru a ajunge la un compromis”, spune Ciobanu.

AUR, partid „populist radical de dreapta”, nu extremist

Întrebat dacă AUR este un partid extremist, mai ales în contextul în care varianta unei colaborări cu formațiunea revine în discuție, Ciobanu susține că partidul lui George Simion se încadrează drept partid populist radical de dreapta, nu extremist. Analistul notează însă că, spre deosebire de președinte, care și-a păstrat o linie constantă față de AUR, principalele partide și-au nuanțat poziționarea în ultima perioadă.

„Depinde foarte mult din ce perspectivă privești lucrurile. Dacă ne uităm la declarațiile politice și la poziționările liderilor AUR din ultimii ani, atunci, folosind terminologia din știința politică, AUR este un partid populist radical de dreapta. Aceasta este clasificarea academică. AUR nu este, în această terminologie, un partid extremist, ci un partid populist radical. Este clar însă că poziționările față de AUR s-au schimbat într-o anumită măsură. Președintele a fost consecvent în abordarea sa față de AUR. Chiar și ieri și-a menținut această linie. În schimb, principalele partide au încercat să folosească AUR pentru a depăși blocajul politic. Am văzut, înainte de moțiunea de cenzură, declarații atât ale domnului Bolojan, cât și ale domnului Fritz, care nu mai erau atât de categorice față de AUR. Am văzut și deplasarea domnului Veștea, înainte de vot, la domnul Simion”, arată Costin Ciobanu.

Potrivit analistului, toate partidele abordează într-o manieră ipocrită relația cu așa-zisele partide „suveraniste”. 

„Este foarte interesant discursul public în care AUR este plasat într-o anumită categorie, în timp ce parlamentari care au ajuns în Parlament pe semnătura doamnei Șoșoacă sau pe semnătura doamnei Gavrilă, care l-a susținut pe domnul Georgescu înainte de 24 noiembrie, nu mai sunt considerați extremiști în momentul în care schimbă tabăra. Este clar că există și foarte multă ipocrizie în felul în care se poziționează liderii principalelor partide. Imediat ce acești parlamentari schimbă tabăra, devin democrați, liberali și numai buni să conducă diverse filiale. Dar AUR, și aici este esența, pare că rămâne pe baricade. Vorbește despre alegeri anticipate, despre suspendarea președintelui și probabil își face calculul că, indiferent de ceea ce se întâmplă acum, pentru partid este mai avantajos să aștepte și să încerce să câștige guvernarea în 2028”, a explicat Costin Ciobanu.

Analistul crede că tocmai această strategie a menținut până acum coeziunea internă a partidului condus de George Simion, spre deosebire de valul de plecări și rupturi din perioada 2020-2024, iar scorurile actuale din sondaje fac improbabilă o fractură similară în perioada următoare.

„Cred că acest lucru a ajutat până acum la menținerea unei anumite coerențe interne. Să ne amintim ce s-a întâmplat între 2020 și 2024, când AUR a avut numeroase plecări și rupturi. Atât doamna Șoșoacă, cât și doamna Gavrilă au fost parlamentari AUR înainte de a pleca din partid. Deocamdată, domnul Simion a reușit să țină partidul destul de unit, inclusiv în ceea ce s-a întâmplat la moțiunea de cenzură. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va menține, pentru că vor exista presiuni și asupra AUR. Am văzut și acolo opinii diferite privind o eventuală susținere a guvernării. Este foarte greu să convingi parlamentari să plece dintr-un partid care are o perspectivă electorală de 35-40% în sondaje și să le promiți altceva până la următoarele alegeri parlamentare”, a conchis Costin Ciobanu.