Pentru a fi pe picior de egalitate cu Rusia, Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare dacă nu e primită în NATO

Arme nucleare sovietice staţionate în Ucrainna înainte de destrămarea URSS

Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat joi ambasadorul ucrainean în Germania.

"Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm", a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul "va avea probabil în vedere statutul său nuclear", a menţionat ambasadorul. "Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?", a adăugat el.

Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.

Ţara exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO, ceea ce este însă considerat improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, în 2014, iar în ultimele săptămâni zona de conflict din estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe separatiştii pro-ruşi, şi desfăşurările de trupe pe teritoriul rus şi ucrainean au creat preocupare pe plan internaţional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit despre "pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin".

Moscova susţine că nu face decât să reacţioneze la provocările Kievului şi a respins acuzaţiile privind desfăşurarea de forţe. 

Rusia ameninţă în mod deschis Ucraina cu distrugerea, a acuzat joi şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba, pe fondul tensiunilor exacerbate cu Rusia, informează AFP şi Reuters.

"Ei (oficialii ruşi) ameninţă deschis Ucraina cu un război şi cu distrugerea statului ucrainean", a declarat ministrul ucrainean în timpul unei conferinţe de presă comune cu cei trei omologi din ţările baltice, veniţi la Kiev pentru a-şi exprima solidaritatea. "Condamnăm agravarea situaţiei de securitate provocată de Rusia, precum şi acţiunile şi declaraţiile Moscovei ce vizează escaladarea tensiunii militare şi subminarea eforturilor diplomatice", a continuat el.

"Linia roşie pentru Ucraina este frontiera sa de stat. Dacă Rusia încalcă linia roşie, ea va trebui să sufere consecinţe", a atenţionat ministrul, îndemnând ţările occidentale să impună noi sancţiuni împotriva Moscovei.

Potrivit Reuters, miniştrii de externe ucrainean, lituanian, leton şi estonian au condamnat escaladarea militară provocată de Rusia în estul Ucrainei, cerându-i Moscovei să reducă tensiunile în regiune şi să revină la negocieri. "Astăzi, noi patru condamnăm cu fermitate exacerbarea situaţiei de către Rusia, acţiunile şi afirmaţiile Moscovei menite să escaladeze tensiunile", a spus Kuleba în timpul conferinţei de presă comune cu miniştrii de externe ai celor trei ţări baltice, reuniţi la Kiev.

"Lumea este de partea Ucrainei şi a dreptului internaţional şi acest lucru este unul dintre elementele ce determină Rusia să se abţină de la acţiuni nechibzuite", a mai spus ministrul ucrainean, citat de Reuters.

Joia trecută, şeful-adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse, Dmitri Kozak, care este şi negociatorul-şef al Rusiei pentru conflictul din estul Ucrainei, a declarat că Rusia ar putea fi obligată, în anumite circumstanţe, să-şi apere cetăţenii din estul Ucrainei şi că aceste ostilităţi militare majore ar putea marca începutul sfârşitului pentru Ucraina ca ţară, notează dpa, preluată de agerpres.ro.

Guvernul ucrainean se teme că Moscova caută să provoace un casus belli pentru a încerca să justifice o operaţiune armată. Rusia a acordat sute de mii de paşapoarte ruseşti în zonele aflate în mâinile rebelilor.

La rândul său, Kremlinul susţine că "nu ameninţă pe nimeni" şi denunţă în schimb "provocările" ucrainene. Rusia a comasat în ultimele săptămâni zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. Ea a afirmat că desfăşoară acolo "exerciţii militare" ca răspuns la "ameninţările" NATO, alianţă la care Kievul vrea să adere.

Miercuri, în timpul unei discuţii telefonice, preşedintele american Joe Biden şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit să-i ceară Moscovei reducerea efectivelor sale militare de la frontiera cu Ucraina, pentru a permite "o detensionare a situaţiei".