Parlamentul de la Kiev creează un grup de lucru pentru posibile alegeri prezidențiale pe timp de război

Un grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale în Ucraina, chiar și sub incidența legii marțiale, urmează să fie constituit în Rada Supremă, Parlamentul de la Kiev.

Legislația ucraineană interzice în prezent organizarea de alegeri în timp de război. FOTO: mil.in.ua

Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat acest demers ca răspuns la criticile formulate de Washington, informează agenția EFE, citată de Agerpres.

Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a transmis pe Telegram că procesul de formare a grupului este în desfășurare, urmând ca presa să fie informată în curând cu privire la data și ora primei reuniuni.

La discuții vor participa membri ai comisiei parlamentare pentru Organizarea Puterilor Statului, Autonomie Locală, Dezvoltare Regională și Planificare Urbană, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisiei Electorale Centrale, precum și ai organizațiilor societății civile implicate în procesele electorale.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat luni, 22 decembrie, într-o intervenție televizată, că legislația ucraineană interzice în prezent organizarea de alegeri în timp de război.

„Este necesar să ne revizuim legislaţia, care este concepută pentru timp de pace”, a afirmat acesta.

Serghei Dubovik a precizat că, odată depășit obstacolul legal reprezentat de legea marțială, vor fi necesare modificări suplimentare ale cadrului legislativ, pentru a ține cont de particularitățile organizării alegerilor după un război sau în timpul unui eventual armistițiu.

În acest sens, responsabilitatea revine parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs și proiectul de lege corespunzător.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale a atras atenția și asupra dificultăților majore legate de organizarea scrutinului, menționând că Ucraina are aproximativ 33 de milioane de alegători înregistrați. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate sunt refugiați în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front.

Un alt risc major îl reprezintă securitatea alegătorilor, în contextul posibilității unor bombardamente în ziua votului. Serghei Dubovik a subliniat, în acest context, necesitatea unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a procesului electoral.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu va refuza organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă parlamentul va identifica o soluție legală și dacă aliații Ucrainei vor garanta securitatea scrutinului. Totodată, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.