Oraşul norvegian de la graniţa cu Rusia care îşi revizuieşte relaţiile cu vecina sa

0
0
Kirkenes FOTO SHUTTERSTOCK
Kirkenes FOTO SHUTTERSTOCK

Un oraş norvegian situat la o aruncătură de băţ de Rusia şi care de peste trei decenii a simbolizat armonia transfrontalieră din regiunea arctică îşi revizuieşte relaţiile cu vecina sa după invadarea Ucrainei. Locuitorii încearcă să se adapteze la noile realităţi, în timp ce aparent nimic nu s-a schimbat, relatează Reuters.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat naştere perspectivei ca Finlanda vecină să se alăture Norvegiei în NATO. Preşedintele finlandez  Sauli Niinisto e aşteptat să anunţe săptămâna asta o decizie privind aderarea ţării sale la NATO.

Deşi Norvegia a făcut unele excepţii la sancţiunile occidentale impuse Rusiei, companiile din oraşul Kirkenes, aflat la 15 minute de condus de graniţa cu Rusia, şi la 50 de minute de cea cu Finlanda, au început deja să se gândească la cum să reducă din dependenţa de afacerile cu Rusia.

În prezent, locuitorii din Kirkenes (nord-est), Norvegia, nu au nevoie decât de un permis de trecere pentru a intra în Rusia, în timp ce cetăţenii ruşi pot veni să muncească în oraş. Din cei 3.500 de rezidenţi, 400 sunt ruşi, iar aici locuiesc şi circa 30 de ucraineni.

„După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, „mulţi de aici au simţit durere, frustrare, furie”, spune Lene Norum Bergeng, primăriţa municipalităţii Soer-Varanger din care face parte şi Kirkenes.

„Sunt momente ireale. Ani de zile am trăit în pace, iar acum vecinul nostru porneşte un război cu una din ţările vecine. Ne afectează pe toţi”, a spus ea din biroul său situat în aceeaşi zonă cu consulatul Rusiei.

„Este la latitudinea Finlandei să decidă dacă vrea să se alăture NATO. Dacă asta îşi vor dori, atunci le salutăm decizia. Sunt foarte bucuroasă că Norvegia face parte din NATO”, a spus Norum Bergeng.

Traiul în comun

În oraş circulă deja o petiţie de a da jos indicatoarele stradale în limba rusă, însă momentan nu s-au adunat suficiente semnături pentru a fi supusă dezbaterii în consiliul oraşului, a spus primăriţa.

Pe de altă parte, rezidenţii ruşi cu care au stat de vorbă jurnaliştii Reuters nu au observat o schimbare a atitudinii locuitorilor, iar ei spun că se simt la fel de bine primiţi.

„Nu am avut probleme, nu a venit nimeni la nimeni să mă ia cu ‘hei, rusule’”, spune Gleb Karionov, 43 de ani, un sudor care munceşte la şantierul naval Kimek.

O refugiată ucraineană care a sosit în oraş cu fiica sa de doi ani spune că ruşii pe care i-a întâlnit până acum au fost „drăguţi” cu ea.

„Nu sunt agresivi. Şi încercăm să evităm subiecte politice sau teme provocatoare”, spune  Katerina Bezruk, o profesoară, care, fugind de războiul din regiunea Lugansk , a venit să locuiască cu mătuşa ei în Kirkenes.

Alţii au găsit un nou în sens în munca lor. Este cazul lui Evghnei Goman, un regizor din Murmansk, care s-a mutat la începutul anului la Kirkenes şi care acum colaborează cu artiştii ruşi din exil pentru a face publice şi alte voci ale Rusiei, dincolo de politica militaristă.

„Abia după ce a început războiul, am înţeles cu adevărat de ce facem artă...de ce este un instrument aţâţ de puternic”, spune el.

 Lovitura economică

Greger Mannsverk, CEO-ul şantierului Kimek, ale cărui profituri au provenit anul trecut în majoritate din repararea navelor ruseşti, îşi face griji că va fi nevoit să-şi restructureze afacerea şi să renunţe la o parte din cei 80 de angajaţi, din care 15 sunt ruşi.

Norvegia, o ţară care nu e membră UE, a impus majoritatea sancţiunilor occidentale ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei, dar nu şi-a închis încă porturile vaselor de pescuit din Rusia - acestea  reprezintă un colac de salvare pentru porturile norvegiene din regiunea arctică precum Kirkenes.

 Mannsverk ar fi fost obligat să renunţe la jumătate din angajaţi dacă Norvegia ar fi decis în favoarea acestei sancţiuni, a explicat el. 

„Îmi fac planuri pentru un viitor în care clienţii majori să nu mai fie cei ruşi. Azi, procentul este de 70%, poate ar trebui să ajungă la 20%”, spune el din curtea spaţioasă unde un trauler rusesc e pregătit să fie pus la lucru.

Ce va aduce viitorul pentru cooperarea comercială transfrontalieră? 

„Va fi veni şi ziua de după”, s-a arătat optimist premierul norvegian  Jonas Gahr Stoere, în cursul unei vizite în oraş.

„Cred că spiritul oamenilor ce locuiesc în această municipalitate este că graniţele trebuie respectate, dar că nu trebuie să lipsească legăturile. Va trebui să trecem peste asta”, a spus el.

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite