„Nu suntem naivi". Polonia și statele baltice își întăresc protecția infrastructurii, de teamă unor provocări ale Rusiei

Statele nordice ale NATO își intensifică măsurile de protecție a infrastructurii, pe fondul temerilor că Moscova ar putea organiza un atac sub steag fals, folosind drone ucrainene. Lituania a avertizat deja că Rusia ar putea pregăti o asemenea provocare, iar Polonia, Letonia și Estonia au atras atenția asupra unor posibile sabotaje pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a testa reacția NATO, într-un context marcat de îndoieli legate de sprijinul viitor al Statelor Unite pentru Alianță, scrie Reuters.

Robertas Kaunas, ministrul lituanian al Apărării/FOTO:Facebook

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit luna trecută avertismentele privind posibile atacuri ascunse ale Rusiei drept „povești de speriat", folosite pentru a justifica militarizarea împotriva Moscovei. Cu toate acestea, Polonia și cele trei state baltice - care se învecinează direct cu Rusia și pe teritoriul cărora au fost deja găsite drone ucrainene - nu vor să își asume riscuri.

„Nu suntem naivi, vedem informațiile, citim printre rânduri și ne facem treaba", a declarat pentru agenția Reuters ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas.

Ministrul, alături de alți patru reprezentanți din domeniul informațiilor și din companii din regiune, au vorbit pentru Reuters despre noile evaluări ale amenințărilor posibile și despre măsurile luate pentru protejarea infrastructurii critice. Potrivit lui Kaunas, țările își consolidează securitatea acestor obiective și poartă discuții constante cu serviciile de informații privind pașii următori.

Măsuri concrete în Lituania și Letonia

Luna trecută, Lituania a mobilizat forțe militare pentru a suplimenta paza unor obiective importante, alături de unități speciale de poliție. Sub protecție sporită au fost puse terminalele de import al gazului natural lichefiat și al produselor petroliere, linia electrică-cheie ce leagă țara de Polonia, precum și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de la Kruonis.

În același timp, premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că țara și-a întărit protecția tuturor obiectivelor de infrastructură critică, printre care digurile de pe râul Daugava, în apropiere de Riga, și depozitul subteran de gaze de la Inčukalns.

„O potențială amenințare hibridă este acum mai probabilă decât a fost în trecut", a spus el.

Polonia, în alertă pe mai multe fronturi

Compania poloneză de petrol și gaze Orlen analizează, la rândul ei, rute alternative de aprovizionare cu gaze, pentru eventualitatea unor perturbări pe traseele obișnuite. În prezent, aproximativ 80% din gazele Orlen provin printr-un terminal de gaz natural lichefiat de la Świnoujście, la Marea Baltică, și printr-o conductă submarină din Norvegia, care ajunge la țărm în apropiere. Compania Gaz-System, responsabilă de această infrastructură, funcționează în regim de alertă sporită, potrivit unei surse familiarizate cu situația.

Polonia a intensificat, de asemenea, măsurile de securitate în jurul viitoarei centrale nucleare, după ce compania de stat Polskie Elektrownie Jądrowe a descoperit documente falsificate. Reprezentanții companiei consideră că originea acestora ar putea fi „la est de Polonia" și, împreună cu serviciile speciale și autoritățile de aplicare a legii, încearcă să clarifice circumstanțele incidentului și să verifice eventuale riscuri de sabotaj.

„Este un domeniu care necesită vigilență sporită, motiv pentru care folosim toate resursele disponibile", a subliniat purtătorul de cuvânt al operatorului de sistem energetic, Maciej Wapiński.

Anterior, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, declarase, invocând informații din surse de informații, că Moscova ar putea pregăti atacuri limitate asupra unor obiective de infrastructură critică din statele baltice și din Polonia. De asemenea, ministra de externe a Letoniei, Baiba Braže, a afirmat că Rusia nu este pregătită să provoace direct NATO, dar ar putea crea „dileme false".