Analiză Nu doar Bolojan are probleme. Coaliția cancelarului conservator Friedrich Merz cu social-democrații riscă să se rupă sub presiunea reformelor din Germania
0De la serviciul militar obligatoriu, la pensii și până la viitorul industriei auto, fiecare mare reformă propusă la Berlin a devenit un câmp de luptă politică.
Germania se confruntă cu o serie de crize — de la reintroducerea serviciului militar și stagnarea economică, până la problemele din industria auto — iar încercările de a găsi soluții acceptabile politic pun la încercare coaliția cancelarului Friedrich Merz, scrie politico.eu.
„Au existat prea multe discuții publice interpretate drept certuri”, a declarat recent Merz, referindu-se la alianța sa tensionată dintre creștin-democrați și social-democrați. „Guvernul trebuie să rezolve problemele, nu să lase impresia că este divizat. Doar astfel se poate restabili încrederea populației.”
Tensiunile dintre aripa conservatoare și cea de centru-stânga afectează tot mai mult poziția Germaniei în cadrul Uniunii Europene, unde partenerii europeni întâmpină dificultăți în a înțelege direcția Berlinului. În același timp, doar o treime dintre germani cred că actuala coaliție va rezista până la finalul mandatului din 2029, potrivit unui sondaj Insa pentru Bild, care arată și un nivel record de neîncredere în guvern: doar 25% aprobare.
În paralel, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a depășit formațiunea lui Merz în sondaje, sporind presiunea asupra guvernului.
După preluarea mandatului, creștin-democrații au încercat să contracareze ascensiunea AfD printr-un discurs dur privind migrația. Însă partenerii lor din SPD se distanțează tot mai vizibil de această retorică, considerând-o inspirată din arsenalul populist al extremei drepte. Deputata SPD Wiebke Esdar a participat chiar la proteste anti-Merz în weekend.
„Cele două mari partide ale fostului centru se află într-un impas: trebuie să se diferențieze unul de celălalt, dar riscă, dacă nu colaborează eficient, să favorizeze extremele”, explică profesorul Florian Grotz, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.
Divergențe majore
Unul dintre cele mai vizibile puncte de conflict este disputa privind reintroducerea serviciului militar. Bundeswehrul trebuie să ajungă la 260.000 de soldați până în 2035, de la aproximativ 180.000 în prezent. Conservatorii propun o recrutare prin tragere la sorți, invocând datoria civică.
Social-democrații, sprijiniți de ministrul apărării Boris Pistorius, resping ideea, argumentând că obligativitatea ar aduce mai degrabă ineficiență decât forță reală. Ambele tabere admit că armata are nevoie de oameni, dar nu pot cădea de acord asupra modului în care aceasta ar trebui reconstruită.
În același timp, reforma pensiilor a provocat tensiuni în interiorul blocului conservator. Ministrul SPD al muncii, Bärbel Bas, dorește menținerea nivelului actual al pensiilor (48% din salariul mediu) și după 2031, pentru a proteja generația „baby boom” aflată aproape de pensionare.
Pentru un grup de tineri deputați creștin-democrați, măsura echivalează cu o „nedreptate între generații”. Ei estimează că propunerea ar adăuga aproximativ 115 miliarde de euro la costurile bugetului până în 2040. Cu o majoritate parlamentară fragilă, de doar 12 mandate, Merz riscă ca și o mică revoltă internă să-i blocheze reformele.
Berlinul, fără voce unitară la Bruxelles
Blocajul politic se resimte și în relația cu Uniunea Europeană. Decizia UE de a elimina motoarele cu combustie internă până în 2035 a devenit un nou motiv de dispută între partenerii de coaliție.
Merz și SPD susțin o soluție de compromis care ar permite unele excepții pentru hibride și combustibili sintetici, însă partidul bavarez CSU respinge categoric ideea. Premierul bavarez Markus Söder consideră interdicția „un atac asupra sufletului industrial al Germaniei”, avertizând Bruxellesul să renunțe la „reglementările ideologice”.
Presiunile economice și politice sunt uriașe, în special în Bavaria, unde giganți precum BMW și Audi domină economia regională. CSU se teme că pierderea sprijinului clasei muncitoare ar putea favoriza AfD în alegerile locale din anul viitor.
Până când Berlinul nu își clarifică poziția, Germania riscă să rămână fără o voce coerentă în negocierile europene privind viitorul industriei auto.
Sfârșitul unei ere
În fundal, se profilează sfârșitul modelului economic care a susținut Germania în epoca Merkel — bazat pe exporturi către China, gaz ieftin din Rusia și protecția militară oferită de SUA. Toți cei trei piloni s-au prăbușit: relațiile comerciale cu Beijingul sunt tensionate, invazia Rusiei în Ucraina a blocat accesul la energie, iar Washingtonul și-a redus angajamentele de securitate.
„Germania a beneficiat de condiții favorabile în epoca Merkel, dar a făcut puține pregătiri pentru viitor”, spune profesorul Grotz. „Acum, dificultățile nu mai sunt izolate, ci afectează toate domeniile.”
Țara se află într-un moment de redefinire profundă, dar frica de partidele populiste pare să paralizeze clasa politică.
„Problema majoră este teama constantă de AfD”, afirmă profesoara Sabine Kropp, de la Universitatea Liberă din Berlin. „Totul este analizat prin prisma efectului electoral asupra extremei drepte, iar acest lucru reduce capacitatea de a guverna eficient.”
Se încarcă comentariile...
