Negocieri grele și așteptări modeste: Ucraina și Rusia revin la masa tratativelor la Istanbul

În timp ce războiul din Ucraina intră în al patrulea an, delegațiile de la Kiev și Moscova se întâlnesc din nou, miercuri, la Istanbul, în cadrul unei runde de negocieri intermediată de Turcia. Este a treia tentativă din această vară de a resuscita un proces diplomatic, ale cărui rezultate până acum au fost limitate, dar nu inexistente: câteva schimburi de prizonieri și acorduri umanitare punctuale, scrie Kyiv Post.

Delegația ucraineană la negocierile de la Istanbul/FOTO:X

Și totuși, dincolo de fotografiile de grup și comunicatele reținute, rămâne o realitate greu de evitat: taberele sunt, în continuare, despărțite de o prăpastie adâncă, începând cu pozițiile politice și terminând cu granițele.

Ucraina vrea dreptate. Rusia vrea teritoriu

Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, care a confirmat participarea Ucrainei într-un discurs televizat, agenda părții ucrainene este clară: eliberarea prizonierilor, întoarcerea copiilor răpiți de pe teritoriul ocupat și pregătirea unei eventuale întrevederi la vârf. Fostul ministru al apărării, Rustem Umerov — actualul secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare — va conduce din nou delegația ucraineană, alături de reprezentanți ai serviciilor de informații și ai diplomației.

De cealaltă parte, Rusia îl trimite din nou pe Vladimir Medinski, consilier prezidențial și istoric cu viziuni apropiate de linia oficială a Kremlinului. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, Moscova nu vede oportună o întâlnire directă între Vladimir Putin și Zelenski, invocând o lege ucraineană care interzice negocieri directe cu liderul de la Kremlin.

Memorandumul păcii, în două versiuni ireconciliabile

În culisele negocierilor, însă, se duc bătălii mai subtile — cu texte, condiții și linii roșii. Kievul a transmis un memorandum care cere, printre altele: încetarea focului timp de cel puțin 30 de zile pe uscat, în aer și pe mare, eliberarea tuturor prizonierilor pe principiul „toți pentru toți”, repatrierea copiilor deportați, garanții internaționale privind integritatea teritorială a Ucrainei și recunoașterea juridică a granițelor sale. Se cere, de asemenea, despăgubiri pentru distrugerile provocate de invazie și implicarea unor mecanisme internaționale de monitorizare.

Replica Moscovei, transmisă în iunie, pare mai degrabă un ultimatum decât o ofertă de compromis: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate parțial — Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson —, statut de neutralitate permanentă pentru Ucraina, interdicții explicite privind aderarea la NATO sau UE, limitări severe ale armatei ucrainene și garanții pentru „drepturile rușilor vorbitori de limbă rusă”. În plus, Moscova cere ridicarea completă a sancțiunilor și acces liber pentru gazoductele rusești prin teritoriul ucrainean.

Kievul a calificat aceste cereri drept „inacceptabile și contrare dreptului internațional”. Afirmațiile Rusiei privind „nazismul” în Ucraina, reiterate și în acest document, au fost respinse inclusiv de rabinul-șef al Ucrainei, Moshe Asman.

Progrese modeste, dar vitale

Chiar și așa, discuțiile de la Istanbul nu sunt complet sterile. De la începutul verii, au avut loc opt schimburi de prizonieri, inclusiv eliberări de civili și soldați grav răniți. Ultimul transfer major a avut loc pe 4 iulie: peste 100 de ucraineni, printre care și tineri sub 25 de ani, s-au întors acasă.

Atât Kievul, cât și Moscova susțin că aceste canale umanitare rămân deschise și pot genera noi acorduri parțiale. Dar ideea unui acord de pace durabil rămâne, deocamdată, un orizont îndepărtat.

„Pozițiile sunt diametral opuse”, a recunoscut luni Peskov. „Să nu ne așteptăm la miracole. Va fi un proces diplomatic lung și dificil.”

Un cadru fragil, o miză uriașă

Întâlnirea de miercuri se va desfășura cu ușile închise, iar oficialii turci, care se străduiesc să joace rolul de mediator echidistant, vor găzdui discuțiile. Deși șansele unui progres major sunt reduse, Ucraina insistă că va explora toate căile diplomatice posibile — cu condiția ca principiile de bază ale suveranității și integrității teritoriale să nu fie compromise.

„Războiul nu se va încheia cu vorbe, ci cu dreptate”, a spus Zelenski. „Și dreptatea începe cu întoarcerea oamenilor noștri.”