Se îngroașă gluma. Britanicii, gata să intercepteze aeronavele rusești care pătrund în spațiul aerian NATO: „Suntem vigilenți. Suntem hotărâți”
0Într-un discurs susținut într-un cadru internațional, ministrul de externe al Regatului Unit, Yvette Cooper, a lansat un avertisment direct la adresa Moscovei, denunțând escaladarea provocărilor din partea Federației Ruse și reafirmând angajamentul Marii Britanii față de apărarea colectivă în cadrul NATO.
Cooper a denunțat „violențele tot mai accentuate” împotriva Ucrainei, precum și „încălcările periculoase și iresponsabile” ale spațiului aerian al Poloniei, României și Estoniei – toate trei state membre NATO.
„Aceste acte nu sunt doar provocări diplomatice. În cel mai rău caz, ele sunt tentative deliberate de a submina integritatea teritorială a statelor suverane și de a destabiliza securitatea europeană. Ele pot duce, printr-o eroare de calcul, la un conflict armat direct între Rusia și Alianța Nord-Atlantică”, a avertizat șefa diplomației britanice.
Un mesaj fără echivoc pentru Kremlin
Tonul discursului a fost neobișnuit de direct pentru diplomația britanică, accentuând ideea că Alianța Nord-Atlantică este pregătită să reacționeze ferm în fața oricărei amenințări la adresa spațiului său aerian.
„Alianța noastră are o forță combinată fără egal și o voință de neclintit de a apăra pacea și securitatea în Europa”, a spus Cooper.
„Către președintele Putin transmit următorul mesaj: acțiunile dumneavoastră iresponsabile riscă un conflict direct cu NATO. Suntem o alianță defensivă, dar nu avem nicio iluzie. Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra cerul NATO și teritoriul NATO. Suntem vigilenți. Suntem hotărâți. Iar dacă va fi nevoie să interceptăm avioane rusești care pătrund fără autorizație în spațiul nostru aerian, atunci exact asta vom face.”
Cooper: „Avem o responsabilitate globală de a răspunde expansionismului rus”
În intervenția sa, Cooper a condamnat ferm ceea ce a numit „aventurismul imperialist” al Kremlinului, considerând că acțiunile Rusiei nu vizează doar vecinii săi imediat, ci pun în pericol întregul sistem de securitate internațional.
„Războiul dus de Rusia reprezintă o amenințare nu doar pentru Ucraina sau Europa de Est, ci pentru valorile și principiile care au stat la baza stabilității globale în ultimele opt decenii.
Trebuie să ne opunem acestui tip de agresiune, în numele păcii internaționale și al responsabilității noastre comune.”
Contextul avertismentului: un nou val de incidente aeriene
Declarațiile vin în contextul în care mai multe state NATO au raportat incursiuni ale aviației rusești în proximitatea sau chiar în interiorul spațiului lor aerian, în paralel cu intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile din Ucraina.
Polonia, în mod special, a fost de mai multe ori vizată de traiectorii de rachete și drone rusești care s-au apropiat periculos de granițele sale. Autoritățile de la Varșovia au indicat că vor adopta o politică de interceptare și, dacă este cazul, de doborâre a oricărui obiect aerian care încalcă spațiul suveran.
Declarațiile britanice vin în completarea acestui front diplomatic și militar comun, care transmite un semnal clar Kremlinului: frontierele NATO nu sunt negociabile.
Rusia testează nervii NATO, iar Europa trebuie să decidă ce sacrificii e dispusă să facă
În dimineața zilei de 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei și au rămas acolo timp de 12 minute. Un gest deloc întâmplător, ci unul care vine la doar câteva zile după ce drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Poloniei. Semnalul e clar: Kremlinul nu doar că nu se teme de alianța nord-atlantică, ci își permite să o provoace deschis, într-o manieră care amintește tot mai mult de logica "războiului rece".
Publicația britanică The Times sintetizează miza momentului: acțiunile Moscovei rămân sub pragul invocării articolului 5 din Tratatul NATO – cel care presupune că un atac asupra unui stat membru este tratat ca un atac asupra tuturor. Dar tocmai aici e pericolul: în această zonă gri a provocărilor "insuficient de clare", în care Putin exersează un tip de agresiune calculată, dar repetitivă.
Reacția Europei rămâne prudentă, dar nu lipsită de semnale ferme. Avioanele de luptă britanice au fost ridicate în aer în aceeași seară pentru a susține apărarea antiaeriană a Poloniei. Iar șefa diplomației europene, estoniana Kaja Kallas, a avertizat fără echivoc: „Putin testează determinarea Occidentului. Nu trebuie să dăm semne de slăbiciune.”
În același context, liderul laburist britanic Keir Starmer a încercat să folosească relațiile bune cu președintele american Donald Trump pentru a-l convinge că susținerea Ucrainei rămâne o miză comună. Surprinzător, Trump ar fi recunoscut că „Putin l-a dezamăgit” în ceea ce privește invazia. Dar dincolo de nuanțele diplomatice, fostul președinte american nu s-a dezis de ideea că Europa trebuie să-și asume mai mult în materie de apărare.
Realitatea este că multe state europene au făcut progrese. Țările de pe flancul estic — Polonia, Finlanda și statele baltice — au crescut semnificativ bugetele pentru apărare și au accelerat programele de înzestrare. Dar marile puteri ale Europei de Vest — Germania, Franța și, într-o anumită măsură, chiar și Marea Britanie — încă nu se mișcă suficient de repede.
Provocările Moscovei sunt menite nu doar să testeze viteza de reacție a NATO, ci și unitatea acesteia. Alianța va discuta în curând revizuirea regulilor de angajare în cazul încălcărilor spațiului aerian, tocmai pentru a evita repetarea acestor episoade și pentru a impune Kremlinului limite clare.
Estonia, la rândul său, a activat articolul 4 din Tratatul NATO, cerând consultări oficiale pe tema "unei amenințări la adresa securității". Trecerea avioanelor rusești este catalogată de Tallinn drept o intruziune „fără precedent ca obrăznicie”. Faptul că acest apel vine de la una dintre cele mai vulnerabile țări membre ar trebui să dea de gândit întregii Alianțe.
Pe fundalul acestui climat tensionat, apar și alte semnale de alarmă. Serviciile britanice de informații MI5 urmează să publice pentru prima dată ghiduri pentru parlamentari, în contextul riscului crescut de spionaj din partea Chinei și a altor state ostile. Deși acuzațiile împotriva unui cercetător parlamentar suspectat că ar fi lucrat pentru Beijing au fost retrase, pericolul rămâne real.
"Riscul provenit din partea statelor ostile e în creștere", avertizează experții în securitate. Iar această constatare nu ar trebui să privească doar elitele. Ne privește pe toți.
Dincolo de exercițiile de forță ale Moscovei, Europa este chemată să decidă cât este dispusă să sacrifice pentru propria securitate. Într-un moment în care granițele par tot mai fragile, iar războiul din Ucraina continuă să ardă la porțile continentului, amenințările nu mai sunt teoretice. Ele sunt aici, concrete. Iar tăcerea sau amânarea răspunsului nu le va opri, conchide The Times.
Se încarcă comentariile...
