Mediterana, „încărcată” de vara caniculară. Meteorologii avertizează că începe sezonul viiturilor rapide

Vara cu temperaturi extreme a încălzit puternic Marea Mediterană, transformând-o într-o sursă importantă de energie pentru furtunile și ploile torențiale care se pot produce în lunile septembrie și octombrie. Meteorologii avertizează că sudul Europei intră în perioada cu cel mai ridicat risc de viituri rapide, în timp ce temperaturile vor rămâne peste normalul perioadei în multe regiuni, relatează Euronews.

Fenomenul El Nino va aduce furtuni puternice în Europa Foto: Arhiva Adevărul

Europa a traversat o vară dominată de valuri succesive de caniculă, secetă și incendii de vegetație. Încă din luna iunie, când continentul se confrunta cu al treilea val de căldură al anului, Comisia Europeană descria situația drept o ilustrare gravă a efectelor schimbărilor climatice provocate de activitățile umane.

Nici lunile iulie și august nu au adus o ameliorare semnificativă. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au extins seceta în mai multe regiuni și au favorizat incendiile care au afectat Spania, Portugalia, Franța, Grecia și Turcia. Mii de hectare au fost distruse, iar autoritățile au fost nevoite să organizeze operațiuni ample de evacuare.

Temperaturile vor rămâne ridicate la începutul lunii septembrie

Datele platformei internaționale de prognoză WFY24 arată că prima săptămână din septembrie va continua să fie foarte caldă în zona mediteraneeană. Temperaturile maxime zilnice ar putea ajunge, în medie, la aproximativ 35 de grade Celsius la Roma, 34 de grade la Atena și 33 de grade la Madrid.

Valorile sunt cu aproximativ șase până la opt grade mai ridicate decât media obișnuită pentru începutul toamnei. Specialiștii consideră că aceste diferențe indică o prelungire treptată a verilor extreme europene spre luna septembrie.

În nordul Europei, situația va fi diferită. La Berlin sunt estimate maxime de aproximativ 21 de grade, iar la Londra temperaturile ar urma să ajungă la 20 de grade. Ploile abundente și furtunile au întrerupt deja canicula în unele regiuni din Regatul Unit, Germania și Franța și au umezit solurile afectate anterior de secetă.

Răcirea atmosferei nu elimină însă pericolul fenomenelor extreme. Dimpotrivă, întâlnirea aerului rece cu apa foarte caldă a Mediteranei poate crea condiții favorabile pentru furtuni violente și cantități foarte mari de precipitații într-un interval scurt.

De ce crește riscul de viituri rapide

Lunile septembrie și octombrie reprezintă, în mod obișnuit, perioada cu cel mai ridicat risc de viituri rapide în regiunea mediteraneeană. După trei luni de încălzire continuă, marea ajunge la temperaturile sale maxime anuale. În același timp, primele mase de aer rece încep să pătrundă dinspre nord.

Apa caldă favorizează evaporarea și încarcă atmosfera cu umiditate. Atunci când aerul rece ajunge deasupra mării, contrastul termic poate alimenta formarea unor sisteme atmosferice capabile să producă ploi torențiale, grindină, descărcări electrice și inundații rapide.

În Spania, un astfel de fenomen este cunoscut sub denumirea de DANA, abrevierea pentru „depresiune izolată la niveluri înalte”. Este vorba despre o masă de aer rece desprinsă de circulația atmosferică principală, care rămâne izolată la altitudine și interacționează cu aerul cald și umed de la suprafață.

Astfel de sisteme au fost asociate cu inundațiile devastatoare produse în Valencia în octombrie 2024 și cu mai multe episoade severe înregistrate în zona orașului italian Genova. O vară foarte caldă poate amplifica pericolul, deoarece Mediterana furnizează mai multă energie și umiditate furtunilor.

Statisticile climatice arată și o creștere obișnuită a precipitațiilor odată cu începutul toamnei. În Valencia, cantitatea medie lunară urcă de la 18 milimetri în august la 47 de milimetri în septembrie. La Palma, media crește de la 21 la 55 de milimetri, iar la Palermo, de la 15 la 42 de milimetri.

Euronews atrage atenția că acestea sunt medii climatice și nu reprezintă cantități de precipitații prognozate pentru luna septembrie 2026.

Ce rol va avea fenomenul El Niño

Evoluția vremii este influențată și de intensificarea fenomenului El Niño. Acesta se produce atunci când apele din estul Oceanului Pacific ecuatorial se încălzesc peste valorile obișnuite, modificând circulația atmosferică și tiparele meteorologice în numeroase regiuni ale planetei.

Organizația Meteorologică Mondială avertizează că actualul El Niño continuă să se intensifice și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice observate vreodată. Fenomenul favorizează creșterea temperaturii medii globale și poate amplifica riscul producerii unor evenimente meteorologice extreme.

Efectele directe sunt resimțite în special în regiunile tropicale. Episoadele El Niño din trecut au fost asociate cu un risc mai mare de inundații în America de Sud, sudul Statelor Unite, Africa de Est și Asia Centrală. În același timp, riscul de secetă și incendii crește în Australia, în nordul Americii de Sud și în unele regiuni asiatice, inclusiv în Indonezia.

Influența asupra Europei este mai indirectă și, de regulă, mai puțin severă. Met Office estimează însă că El Niño poate crește probabilitatea unei toamne și a unui început de iarnă mai ploioase și mai furtunoase în nord-vestul continentului.

Comisia Europeană arată că fenomenul poate contribui și la temperaturi peste normal în Europa în această toamnă, iar efectele încălzirii s-ar putea prelungi până în primăvara următoare. Specialiștii se tem că asocierea dintre un El Niño foarte puternic și încălzirea produsă de schimbările climatice ar putea transforma anul 2027 în cel mai cald an înregistrat la nivel global.

Meteorologii subliniază însă că El Niño nu este cauza principală a verii extreme traversate de Europa. Valurile de caniculă tot mai frecvente și mai intense sunt puse în primul rând pe seama schimbărilor climatice, în timp ce variațiile naturale precum El Niño amplifică presiunea exercitată asupra sistemului climatic.