La Libre Belgique: După ce au fost acuzaţi de un deceniu încoace că „fură“ munca localnicilor, românii au devenit o marfă rară

Presa europeană scrie despre criză în care se află acum fermierii din ţări vestice,  în absenţa mâinii de lucru est-europene.  “După ce au fost acuzaţi de un deceniu încoace că “fură” munca localnicilor, iată că românii au devenit o marfă rară”,  scrie La Libre Belgique.

Fermieri explică faptul că munca de culegere a fructelor şi legumelor nu este chiar una nespecializată, aşa cum se afirmă. Trebuie anumite competenţe precise şi rezistenţă fizică. Culegătorii buni trebuie pregătiţi. Încercările de a recruta localnici n-au fost prea reuşite în niciuna din aceste state. Munca aceea este dură, repetitivă, foarte obositoare pentru genunchi şi spate şi se poate ajunge la 11 ore pe zi şi 50 ore pe săptămână. Orele suplimentare se plătesc la tariful normal de 9 euro pe oră. Belgienii, germanii, britanii, francezii n-o vor.

”E un coşmar absolut. Dacă guvernul crede că britanicii vor munci pământul se înşală amarnic. Nu este prea grozav să angajezi la câmp muncitori britanici” a spus un fermier. Multe voci din agricultura britanică afirmă că mai multe culturi de sparanghel vor fi lăsate să putrezească din cauza lipsei muncitorilor.

Fermierii spun că localnicii nu sunt capabili să-i înlocuiască pe români şi pe ceilalţi muncitori care veneau anual la aceste recoltări, scrie Daily Mail,

”Aceste munci sunt grele.Trebuie să fii puternic fizic. Cei care au făcut muncă de birou, la calculator vor descoperit că trebuie să folosească muşchi pe care nu i-au mai folosit până acum. Sunt munci fizice. În fiecare zi la fel. Trebuie să fii afară indiferent de vreme.” a spus Ali Capper, membru al unui sindicat din Agricultură.

Acum, cu impunerea restricţiilor de călătorie din Europa, lucru care a făcut ca mulţi români să nu mai poată zbura în Regatul Unit, forţa de muncă s-a înjumătăţit pentru mulţi patroni.

”În mod normal aveam 130 de angajaţi, acum am 70. Am angajat englezi, la început 50, dar am mai rămas cu 7. O să fie la fel peste tot” a povestit patronul.

Un alt patron de teren agricol, John Colegrave, din Banbury, a povestit că din 20 de muncitori britanici a mai rămas cu 8. ”Nu este o muncă pentru oricine. Mulţi nici nu au ştiut la ce vin. 5 dintre ei au rezistat o oră, apoi au spus că asta nu este muncă de ei.”

În acest context, atât britanicii cât şi germanii trimit acum avioane speciale pentru a aduce români la muncă. 

Pe 1 mai, mai multe avioane charter au aterizat în Marea Britanie cu români aşteptaţi acolo pentru a munci în fermele britanice. Din cei 50.000 de britanici înscrişi la muncă sezonieră agricolă, doar 200 au acceptat condiţiile de lucru din ferme.

În contextul epidemiei, guvernul Regatului Unit încearcă să determine mai mulţi britanici să se înscrie la muncă sezonieră pentru a ajuta fermierii şi a răspunde cererii consumatorilor.

Deşi muncitorii străini sunt mult mai puţini din cauza pandemiei de coronavirus, totuşi, ministrul Agriculturii, Lord Gardiner, a anunţat că, deocamdată, fermele au forţă de muncă sezonieră suficientă, însă vor fi probleme luna viitoare.

La mijlocul lunii martie, guvernul român a suspendat zborurile către mai multe ţări ale UE, dar a permis lucrătorilor sezonieri să călătorească, după presiunea din partea unor ţări care au nevoie de muncitori în agricultură.

Potrivit mai multor observatori, factorii care îi determină pe localnici să refuze să efectueze munci sezoniere în agricultură sunt programul lung de muncă, efortul fizic considerabil, salariile relativ mici şi condiţiile de muncă dure – mergând uneori chiar până la încălcarea normelor anti-sclavie.