Integrarea şi discriminarea romilor în Uniunea Europeană. Ciprian Necula, antropolog: „De ce exportăm problema dacă este una pur românească?“
0După ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii de la 1 ianuarie 2014, Europa pare să se ferească tot mai mult de imigranţii români. Sunt acuzaţi că cerşesc, fură sau abuzează de beneficiile sociale. Mulţi dintre cei arătaţi cu degetul fac parte din categoriile defavorizate: minorităţi, şomeri, imigranţi. Germania nu-i mai vrea pe aceştia dacă nu-şi găsesc de muncă în cel mult şase luni.
La Adevărul Live jurnalista Diana Rusu a discutat împreună cu sociologul Darie Cristea, jurnalistul şi bloggerul adevarul.ro, Traian Danciu, din Germania, şi Ciprian Necula, activist pentru drepturile omului şi blogger adevarul.ro, despre dacă şi cum au reuşit să se integreze romii în societatea germană - un stat care le oferă peste 600 de euro de persoană şi o serie de alte beneficii, precum chirii modice sau chiar subvenţionate.
În vara anului 2013, Marea Britanie lansa o campanie fără precedent împotriva imigranţilor români din Insulă. La scurt timp, spre sfârşitul anului, dezbaterea despre migrarea forţei de muncă româneşti se muta în Germania, cea mai prosperă ţară în Uniunea Europeană în momentul actual.
Potrivit ultimului raport prezentat de Ministerul de Interne de la Berlin la sfârşitul lunii martie, în Germania s-a înregistrat o creştere semnificativă a cererii pentru ajutoare sociale. Berlinul poate susţine momentan această tendinţă, însă pe termen lung se va declanşa un dezechilibru nedorit. Guvernul de coaliţie condus de Angela Merkel a elaborat un proiect de lege care prevede expulzarea din Germania a străinilor provenind din state UE care nu găsesc loc de muncă în cel mult şase luni.
Traian Danciu a realizat un reportaj video în Germania despre comunitatea romă din Duisburg, acolo unde etnicii romi trăiesc izolaţi în două blocuri, ce urmează să fie evacuate.
Jurnalistul Traian Danciu:
Diferenţa în Germania nu se face în funcţie de etnie, oamenii care au venit în ultimii doi ani încoace locuiesc în două blocuri izolate, în aşa fel încât, în momentul în care eşti obligat să fii izolat, nu se poate vorbi despre integrare. Oraşele germane au ignorat foarte mult timp prezenţa lor.
Autorităţile germane nu s-au implicat, au acceptat o situaţie care este inacceptabilă: modul acesta în care ei au fost nevoiţi să locuiască. Aceste două blocuri sunt evacuate pentru că proprietarul îşi ia dreptul să-i dea afară, făcând presiune asupra lor. Este uşor să faci presiune dacă oamenii nu-şi cunosc drepturile.
Majoritatea oamenilor cu care am vorbit de aici, din Duisburg, primesc indemnizaţia pentru copii, mai mult nu. Oricum să obţină indemnizaţia durează o vreme, altfel e greu de spus din ce trăiesc.
Eu nu aş îndrăzni să susţin ideea acestor politicieni din Germania care sunt convinşi că romii sunt aici doar pentru a primi ajutoare sociale.
Ciprian Necula, antropolog şi activist pentru drepturile omului:
Cetăţenii români de etnie romă nu mai sunt problema României, aşa cum au spus Băsescu şi Ponta, ci o problemă a Europei. Superficialitatea cu care tratăm problematica romilor în România este imensă. Băsescu a spus, cred, în 2010: „Migraţi, fraţilor, că nu aveţi ce să faceţi!” Cam 10% din populaţia migrantă din România sunt romi.
Noi plecăm de la o premisă falsă: de ce migrează un individ? În căutarea unei vieţi mai bune. România este o ţară din care să pleci, unii oameni nu au resurse aici, aşa a spus şi Băsescu în 2010. Ei nu sunt migranţi, oamenii ăştia se întorc după câteva luni, îşi mai fac ceva aici, apoi pleacă din nou.
De ce migrează aceşti oameni , de ce exportăm problema dacă este una pur românească?
Darie Cristea, sociolog şi blogger adevarul.ro:
Este o problemă care trebuie rezolvată aici. La începutul anilor '90, comunitatea europeană acuza România că nu vine cu acele politici care să rezolve problema. Vorbim despre nişte oameni care profită de dreptul de mobilitate.
România şi-a asumat o serie de politici, dar a aşteptat şi un soi de model din partea comunităţii europene. Nu poţi să pui problema: dacă aceşti bani europeni au rezolvat sau nu situaţia, ei au reuşit să conştientizeze ceea ce se întâmplă. Dar sigur este un câştig faţă de începutul anilor '90.
Darie Cristea continuă:
Societatea nu este o maşină, în care bagi şurubelniţa, implică şi aspecte obiective, subiective, de percepţie. O societate evoluează tot timpul, creşte, se modifică.
De 50 de ani comunitatea europeană a avut bani, şi-a rezolvat unele probleme, acum este primul test în care apar momente de euroscepticism, problema minorităţii rome nu se rezolvă aşa cum dădea lecţii României şi Bulgariei.
Ciprian Necula:
Nu e doar educaţia, e o treabă mai complexă. Am încercat să construiesc Muzeul Romilor în Giuleşti, niciunul din copii romi şi români nu a trecut testul de capacitate. Nu cred că e doar educaţia, este calitatea educaţională, apoi probleme sociale, nu poţi să mergi la şcoală dacă nu ai pantofi. Trebuie să ai buletin, în Giuleşti, în sectorul 6, avem oameni fără buletin.
Romii sunt foarte diverşi, cu istorii, valorii culturale diferite. Doar cu o abordare locală, coerentă poate rezolva problema romilor. Ştim soluţiile şi problemele la nivel local, deşi par aceleaşi, cauzele sunt diferite. Unii copii nu merg la şcoală pentru că sunt săraci, alţii pentru că întâmpină discriminare în şcoală, alţii pentru că nu îi lasă părinţii. Problemele sunt locale, soluţiile locale, trebuie să transportăm toate lozincile la nivel european.
S-au schimbat liderii romilor, se schimbă generaţiile, sunt unii activişti vocali, potenţa unui lider rom este redusă însă în România, el depinde de mecanismele statului român.
Politicianul conştient în România este o utopie.
Darie Cristea:
Romii sunt într-o cătuare identitară. Mjoritatea modelelor de succes se petrec în comunităţi mici. Trăim într-o perioadă, definită cumva de această criză: apariţia şomajului, deranjarea sistemului economic, înainte nu era presiunea zilei de mâine atât de puternică, de la un punct trebuie să ne punem problema - necorelarea dintre educaţie şi piaţa de muncă. Pe de altă parte, educaţia nu mai rezolvă ceea ce putea face acum 5-6 ani.
Diana Rusu: Eu am întâlnit în Neukolln oameni care erau mulţumiţi că statul le oferă beneficii, locuiau în condiţii decente, unele femei munceau, iar realizarea cea mai mare a lor era că toţi copiii merg la şcoală. Unii dintre copii erau chiar la liceu. Din păcate, majoritatea bărbaţilor erau în timpul zilei pe stradă: nu munceau, primeau beneficii sociale şi din când în când mai recicalu sticle sau fier vechi. Era o comunitate cu speranţă.
Traian Danciu:
Este o diferenţă între aceste cartiere, nu se poate spune acelaşi lucru despre Duisburg. Autorităţile se opun vehement să le permită romilor să se mute acolo, deşi locuinţele sunt libere şi nu-i lasă nici dacă ar plăti chirii. La şcoală mergeau şi în Duisburg, la clase care se numesc - într-o traducere liberă: „luaţi din mers”, adică nu au fost în primele clase la şcoală, şi acum merg la cursuri într-o clasă pregătitoare.
O parte dintre ei căutau locuri de muncă, o parte dintre ei chiar munceau ca zilieri. Am întâlnit şi femei care aveau deja un job. Locuiau în schimb câte 15-20 într-o casă, diferenţa este foarte mare între felul în care se tratează prezenţa romilor în Duisburg faţă de Neukolln.
Darie Cristea:
În Germania există şi o mică, dar semnificativă migraţie din Spania, Italia, dar care s-au descurcat mai prost în ultima vreme. Cea mai mare minoritate de pe teritoriul Germaniei, din Uniunea Europeană, sunt polonezii.
Uniunea Europeană a pendulat între a relaxa raportarea dintre statul naţional şi Bruxelles. E o dificultate de identitate la nivel formal, la nivel de lege, unii cetăţeni fac turism social, cel care este foarte la modă acum. Este o zonă care nu a fost acoperită.
Despre măsurile din Marea Britanie de restricţionare a imigranţilor asupra beneficiilor sociale, măsuri care vizează reducerea numărului de imigranţi din UE.
Cameron, Merkel şi Sarkozy au anunţat în urmă cu trei ani eşecul multiculturalismului european. Ciprian Necula, antropolog
Diana Rusu: Sunt românii cei mai desconsideraţi?
Traian Danciu:
Nu e normal ca românii să fie cei mai discriminaţi, dar într-adevăr, aşa este. Nu s-a încheiat discursul presei, acum trei zile, la televiziunea germană naţională, au discutat cinci personalităţi despre situaţia imigranţilor, numindu-i pe toţi: criminali. Dintre toţi, cei care au fost numiţi de cele mai multe ori criminali au fost romii. Noţiunea de clan era echivalentă cu cea de criminal.
Ciprian Necula:
Romii nu au o voce care să-i protejeze, mai ales că ei nu-şi cunosc drepturile, orice politician populist sau nu poate spune asta fără nicio problemă. Cei mai mulţi care pleacă din România au studii superioare, probelma este falsă.
Darie Cristea:
Oamenii educaţi, care ştiu şi limba, se pierd practic în masa populaţiei. Tocmai de aceea se concentrează pe aceste exemple.
Diana Rusu: Cum vedeţi o rezolvare sau o evoluţie a acestei situaţii?
Darie Cristea:
Situaţia nu se va rezolva peste noapte, nu ai cum să integrezi o comunitate cu dificultăţi de peste sute de ani, pe de altă parte, nu sunt unul dintre cei care blamează toate campaniile de conştientizare, cei care au dat bani. Cred că este singura soluţie să se continue un proces cu paşi mărunţi până când se va rezolva.
Germania şi Marea Britanie vor schimba aceste măsuri peste 5 ani dacă economia va merge mai bine. Probabil că Franţa va merge după politicile din Marea Britanie, dacă se schimbă situaţia economică, probabil nu vor mai exista astfel de măsuri.
Se poate să existe o escaladare a atitudinii negative faţă de romi şi de imigranţi, în general. Nu mai sunt atâţia bani de investit în non-discriminare.
Ciprian Necula:
Societăţile au nevoie de ţapi ispăşitori, iar asta nu se întâmplă doar în Franţa, Germania, ci şi în România. Mi se pare că tratăm romii ca un tot unitar, eu merg spre o perspectivă individualistă, să tratăm grupurile cu specificul lor cultural.
Românii sunt într-un proces de integrare europeană, romii se află într-un proces de integrare în România.
Din punctul meu de vedere, soluţiile sunt locale. Băsescu sau Ponta nu vor şti niciodată ce probleme au cei din Fântânele. Această problemă se tratează superficial la nivel global.
În România au fost situaţii recent când 50 de persoane din Vaslui au atacat o comunitate de romi. Romii nu au o voce, singura voce a lor sunt instituţii guvernamentale europene, în toate ţările europene, romii reprezintă cam 12 milioane, deci este o populaţie importantă a UE, dar nu are o reprezentare care să-i protejeze de mişcările neo-naziste. Discursul populist prinde, oamenii devin iraţionali, poate în 5 ani ne vom elibera de presiunea economică şi ne vom reveni.
Traian Danciu:
Anul trecut, aproape li s-a dat foc acestor două blocuri din Duisburg, s-au adunat grupări neo-naziste, naţionaliste, iar Poliţiei i-au trebuit trei zile să intervină, să-i ţină departe de blocuri.
Politica poate va linişti populaţia cu tendinţe de ideologie de dreapta, sper să aibă un efect pozitiv. În schimb, cred că romii sunt lăsaţi ai nimănui. De când subiectul romilor este atât de fierbinte, nu am auzit să se implice un politician român – premierul, preşedintele, ambasadorul – în discuţia din Germania. Nici atunci când au încercat să incendieze casele din Duisburg, nu s-a implicat nimeni.
Cineva din România trebuie să le explice nemţilor că romii sunt cetăţeni români, şi implicit, cetăţeni ai comunităţii europene.
Citiţi mai multe:
Se încarcă comentariile...
