Ianukovici ar putea fi judecat de Curtea Penală Internaţională de la Haga

Parlamentul ucrainean a cerut, marţi, Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga să demareze urmărirea judiciară împotriva preşedintelui demis Viktor Ianukovici, după baia de sânge de la Kiev, soldată cu cel puţin 88 de morţi săptămâna trecută. Deja, noile autorităţi ucrainene au emis mandat de arestare pentru „omor în masă” pe numele lui Ianukovici.

„Cerem CPI să stabilească vinovaţii de această crimă împotriva umanităţii (...) şi să lanseze urmăriri judiciare împotriva lui Viktor Ianukovici şi a altor oficiali de rang înalt care au dat şi au executat ordine criminale”, potrivit unei rezoluţii aprobate cu o majoritate largă în Parlament.

„În ultimele trei luni, autorităţile au utilizat forţa, mijloace speciale şi militare împotriva manifestanţilor paşnici, la ordinele oficialilor de rang înalt, la Kiev şi în alte oraşe. Peste 100 de cetăţeni ucraineni şi din alte ţări au fost ucişi, peste 2.000 au fost răniţi, 500 fiind în stare gravă", precizează rezoluţia.

Fostul ministru al Internelor, încă în funcţie săptămâna trecută, recunoştea că a dat ordin pentru înarmarea trupelor de represiune din Piaţa Independenţei din Kiev cu arme şi muniţie de război. Potrivit unor informaţii ulterioare, lunetiştii au fost instruiţi să tragă în cap, la gât şi în burtă. 

Parlamentul ucrainean a interzis apoi, prin ordonanţă, folosirea armelor şi a violenţei în general împotriva manifestanţilor. Deja, pe numele preşedintelui demis Viktor Ianukovici şi a mai multor foşti oficiali din regimul său au fost emise mandate de arestare pentru „omor în masă”. 

Potrivit unor documente găsite în apropiere de reşedinţa oficială a lui Ianukovici, acesta era pregătit să mobilizeze mii de soldaţi pentru a „strivi” protestatarii din Euromaidan, înainte de a fi demis, sâmbătă, de parlament, arată o serie de documente găsite de activişti în apropiere de reşedinţa oficială a Lui Ianukovici. Autenticitatea documentelor încă nu poate fi confirmată.

Viktor Ianukovici nu a mai fost văzut de sâmbătă. El a plecat din capitala tot mai primejdioasă pentru el la Harkov, oraş aflat în apropiere de graniţa cu Rusia şi tradiţional pro-est. Acolo a aflat că a fost demis de parlament, care a decis şi devansarea datei pentru alegeri anticipate parlamentare şi prezidenţiale pentru 25 mai în loc de decembrie, aşa cum dorea Ianukovici.

Ianukovici încercase în timpul zilei de sâmbătă să fugă din ţară la bordul unui avion, căruia nu i s-a permis însă să decoleze de la Doneţk. Însoţitorii lui Ianukovici au încercat chiar să-i mituiască pe angajaţii aeroportului din Doneţk, oraş puternic industrializat din estul ţării şi una dintre cele mai puternice zone pro-Rusia, pentru a-i lăsa să plece. Nimeni nu a putut specifica însă care era destinaţia finală a aparatului de zbor. Preşedintele a plecat apoi cu o maşină de la aeroport. De atunci însă nu s-a mai auzit nimic de preşedintele demis de parlament, iar purtătorul său de cuvând a declarat duminică dimineaţă că nu ştie unde se află Ianukovici.

CITEŞTE MAI MULT

Rusia creează premise pentru intervenţie militară în Ucraina şi oferă cetăţenie locuitorilor din Crimeea: „Dacă vreţi să rămâneţi cu Rusia, vă vom susţine”. După ce 10.000 de oameni au strigat la Sevastopol „Mamă Rusia, salvează-ne de fasciştii de la Kiev”, Moscova a anunţat că va oferi cetăţenie tuturor locuitorilor din Crimeea.

Nave ruseşti au ajuns pe coasta ucraineană a Crimeii. Cresc temerile asupra unei invazii Nave militare ruseşti transportând soldaţi au ajuns pe coasta ucraineană a peninsulei Crimeea, potrivit site-ului rus de informaţii flot.com, alimentând temerile experţilor că ar putea reprezenta începutul unei anexări a regiunii autonome ucrainene, Crimeea, de către Rusia, anunţă publicaţia online International Business Times.

„The Financial Times”: Rusia este pregătită pentru un război în Crimeea Un înalt funcţionar de la Moscova a declarat sub protecţia anonimatului că Rusia este pregătită să lanseze o ofensivă militară în Crimeea, republică autonomă din Ucraina, pentru a interveni în favoarea populaţiei ruse majoritare şi pentru a-şi apăra bazele militare.

De ce o nouă Ucraina este cel mai mare coşmar al Kremlinului: Moldova ar putea fi prima care preia mişcarea Euromaidan. Schimbările fundamentale care se petrec zilele acestea la marginea Rusiei reprezintă cel mai mare coşmar al Kremlinului, notează un specialist în Ucraina. Nu este vorba doar despre extinderea birocraţiei UE atât de aproape de Moscova, ci de ceva de 10 ori mai rău: posibilitatea ca restul statelor aflate încă sub influenţa Moscovei să preia mişcarea Euromaidan. Prima ţară în care s-ar putea întâmpla asta este Moldova.

De ce revoluţia din Kiev ar putea declanţa un tsunami care să înconjoare întreaga Europă.„Haosul din Kiev ar putea declanşa un tsunami care rupe geamandurile Europei de Vest. Este o greşeală să credem că suntem simpli spectatori, de la o distanţă sigură”, scrie istoricul Mark Almond într-o analiză publicată de tabloidul britanic „Daily Mail”. Radicalizarea protestanţilor reprezintă, în opinia lui Almond, cel mai important risc care ar putea transforma un conflict aparent intern într-un război internaţional în toată regula.

FOTO Ucraina: după revoluţie, judecata. Protestatarii târăsc în Euromaidan un presupus lunetist responsabil pentru represiunea sângeroasă. Protestatarii ucraineni din Piaţa Independenţei, scena Euromaidanului în ultimele trei luni, au preluat controlul asupra mai multor clădiri în care au stat săptămâna trecută lunetiştii, responsabili pentru cea mai mare parte a celor aproximativ 100 de morţi înregistraţi într-o singură zi. Manifestanţii au capturat astfel cel puţin un presupus lunetist, pe care l-au târât în Euromaidan, unde l-au pedepsit pentru sângele vărsat.

Cum a devenit „Prinţesa gazului” una dintre cele mai puternice femei din lume. O eroină comparată cu Ioana D`Arc, mâna de fier în mănuşa de catifea care a strangulat corupţia, dar totodată femeia fără apărare în faţa oligarhilor care au nedreptăţit-o. Iulia Timoşenko este unul dintre cei mai marcanţi politicieni ucraineni din perioada post-sovietică. Este „sufletul” Revoluţiei Portocalii din 2004, moment despre care s-a crezut că va marca ruperea definitivă a clasei politice ucrainene de oligarhie şi de Rusia.