Grecia riscă să ajungă din nou fără finanţare, după eşecul dicuţiilor cu creditorii

Grecilor li se cere o nouă cură de austeritate

Discuţiilor de deblocare a finanţării între guvernul de la Atena şi creditori au eşuat după ce aceştia au propus Greciei o nouă serie de măsuri de austeritate. În absenţa unor fonduri ce ar fi trebuit să provină din programul de salvare a Greciei, există riscul ca rezervele de numerar ale statului elen să fie epuizate rapid, potrivit unui oficial din Ministerul de Finanţe al Greciei.

Autorităţile de la Atena nu au reuşit să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali asupra reformelor necesare deblocării finanţării ţării, a declarat marţi noaptea un purtător de cuvânt al preşedintelui Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, ceea ce a dus la anularea unei şedinţe extraordinare a miniştrilor de Finanţe din zona euro care ar fi urmat să aibă loc joi.

Atena i-a acuzat miercuri pe reprezentanţii Fondul Monetar Internaţional (FMI) că subminează eforturile pentru negocierea unui acord legat de opţiunile de reluare a finanţării datoriei externe elene, după ce discuţiile cu executivul elen au eşuat, transmite Reuters.

 ”FMI face cereri care depăseşc orice am acceptat până acum. Aceste cereri submineză eforturile făcute atât de executivul grec, cât şi de către instituţiile euroepene. Insistenţa FMI este reafirmată de refuzul acceptării unei propuneri pusă pe masă de către Atena şi de dorinţa reintroducerii unui mecanism de corectare fiscală, în ciuda faptului că am respectat complet pre-condiţiile stabilite de Eurogrup săptămâna trecută”, a precizat purtătorul de cuvânt al executivului, Olga Gerovasili.

Între timp, Atena susţine că nu poate să semneze o legislaţie de austeritate bazată pe evenimente ipotetice, însă a oferit purtarea de discuţii cu privire la un mecanism automat de tăieri care va fi implementat în cazul unei noi crize fiscale. Propunerea nu a fost însă acceptată de FMI şi unele state membre, care vor ca Grecia să aprobe măsurile acum.

Tsipras consideră că Atena şi-a respectat angajamentele, iar creditorii internaţionali împiedică acordul.

Surse guvernamentale elene au declarat anterior că detaliile planului de 5,4 miliarde de euro, de majorări de taxe şi reduceri ale pensiilor, au fost finalizate. Cu toate acestea, măsuri preventive, de 3,6 miliarde de euro, echivalente cu 2% din PIB, sunt un motiv de blocaj al discuţiilor.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, vrea o întâlnire a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro referitoare la Grecia în zilele următoare, pentru evitarea unor noi incertitudini referitoare la capacitatea de finanţare a statului elen, relatează Reuters.

 Tusk a spus că a vorbit despre acest lucru cu premierul elen Alexis Tsipras, care a cerut marţi organizarea unui summit special al liderilor din zona euro, pentru a discuta despre programul de salvare.

Summiturile UE sunt prezidate de Donald Tusk, căruia îi revine responsabilitatea de a le convoca.

”Trebuie să evităm o situaţie de reapariţie a incertitudinilor pentru Grecia. Avem nevoie de o dată pentru o întâlnire a Eurogroup în viitorul apropiat. În câteva zile, nu săptămâni”, a declarat Tusk reporterilor.

În absenţa unor fonduri ce ar fi trebuit să provină din programul de salvare a Greciei, există riscul ca rezervele de numerar ale statului elen să fie epuizate rapid, potrivit unui oficial din Ministerul de Finanţe al Greciei. 

Statul poate să-şi respecte obligaţiile până la jumătatea lunii mai, iar în momentul de faţă autorităţile fac mari eforturi pentru colectarea rezervelor de numerar ale instituţiilor de stat, care să poată fi folosite la nevoie, conform unor surse apropiate situaţiei, citate de Kathimerini.

Încă o dată guvernul este nevoit să gestioneze negocierile cu creditorii internaţionali, pe fondul deficitului de capital. „Situaţia din prezent nu este la fel de gravă ca cea de anul trecut“, au afirmat oficiali din Ministerul de Finanţe, însă au subliniat faptul că problemele au început deja să apară.

Luna aceasta, Banca Greciei a trebuit să se împrumute pe termen scurt de la instituţii de stat care aveau numerar disponibil şi astfel, a fost acoperit un deficit de 500 de milioane de euro prin refinanţări. 

Conform legii, instituţiile de stat trebuie să depună rezervele de numerar într-un cont al Băncii Greciei, iar în acest context entităţi, precum spitale sau autorităţi locale, au transferat rezervele de bani de la băncile comerciale către banca centrală.