Germania şi Franţa, hotărâte să strângă cooperarea militară europeană

Potrivit unor oficiali europeni, Germania şi Franţa se vor angaja la strângerea cooperării militare europene şi ar putea începe să creeze un fond comun de apărare. Cu toate acestea, nu există niciun plan de a crea o armată a Uniunii Europene, transmite agenţia de presă Reuters.

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini va propune, cu ocazia summitului UE din 28-29 iunie de la Bruxelles, o cooperare mai strânsă în domeniul militar între ţările membre, în pofida accentuării retoricii eurosceptice.

Ea susţine că integrarea europeană poate funcţiona pentru a menţine influenţa UE la nivelul celei a Statelor Unite.

Susţinătorii acestei idei sunt de părere că o cooperare mai strânsă între aliaţii europeni este necesară mai ales pentru a reduce costurile producerii în paralel de către mai multe ţări a sistemelor şi programelor de apărare, într-o perioadă în care sunt necesare investiţii sporite în tehnologia militară, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Scepticismul britanic legat de integrarea europeană a afectat de multe ori planurile UE în domeniul apărării. După referendumul din 23 iunie privind menţinerea sau ieşirea Marii Britanii din UE, oficialii europeni intenţionează să folosească propunerile privind o cooperare militară europeană mai strânsă în scopul consolidării apartenenţei Marii Britanii la blocul comunitar. Totuşi, acest proiect va fi promovat chiar dacă britanicii decid să iasă din UE, notează Reuters, potrivit Agerpres.

„Obiectivul este o unificare europeană în domeniul apărării. Nu este vorba despre o concurenţă cu NATO, ci despre nevoia de a avea o Europă mai puternică“, a explicat un oficial guvernamental german.

„Situaţia ideală ar fi aceea ca Marea Britanie să rămână în UE, dar nimic nu trebuie să-i împiedice pe ceilalţi să dezvolte o politică externă şi de securitate mai puternică şi integrată“, a subliniat, la rândul său, eurodeputatul german Elmar Brok, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European.

Hollande face apel la coeziune între statele NATO

În acest context, preşedintele francez François Hollande a lansat vineri un apel la menţinerea coeziunii între statele Alianţei Nord-Atlantice, subliniind totodată că „apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei“, transmite agenţia France Presse, citată de Agerpres.

„NATO nu caută inamici, ea nu este într-o postură agresivă şi cu atât mai puţin de provocare“, a afirmat şeful statului francez la Paris, după o întrevedere cu secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, prilej cu care a insistat pe „necesitatea coeziunii Alianţei“.

„NATO trebuie să lucreze şi să evolueze pentru un singur obiectiv: cel la protejării Aliaţilor. De aceea, solidaritatea nu trebuie pusă la îndoială, iar fiecare dintre ţările ce formează Alianţa trebuie să fie atentă să menţină coeziunea“, a subliniat Hollande.

După cum notează AFP, între statele NATO se manifestă divergenţe de abordare în ce priveşte atitudinea Alianţei faţă de Rusia, ţările est-europene fiind în mod special circumspecte faţă de Moscova.

„Apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei. Ea nu va aduce atingere capacităţilor ruse de disuasiune. Ea nu este destinată decât asigurării apărării Alianţei împotriva unor ameninţări potenţiale neprovenite din zona euroatlantică“, a mai subliniat şeful statului francez.

Potrivit lui François Hollande, „nu se pune problema ca NATO să intervină peste tot“, întrucât „nu aceasta este funcţia sa, nu acesta este mandatul său şi nu acesta este interesul său“.

„Cu certitudine, trebuie să abordăm ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, în Africa, ameninţările teroriste, dar nu revine NATO, nu aceasta este vocaţia sa, de a interveni, chiar dacă, de la caz la caz, poate exista un sprijin ce poate fi adus ţărilor care l-ar solicita“, a adăugat preşedintele francez, potrivit AFP şi Agerpres.