Germania riscă să intre în criză politică , într-un moment în care Europa are mai multă nevoie ca niciodată de stabilitatea ei. La ce să ne așteptăm
0În premieră istorică, tentativa liderului conservator Friedrich Merz de a deveni cel de-al zecelea cancelar al Germaniei de după cel de-al Doilea Război Mondial a eșuat marți în primul tur de scrutin din parlament, cu șase voturi, o înfrângere uluitoare în condițiile în care se aștepta ca el să câștige fără probleme.
Într-o zi încărcată de simbolism, la 80 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei în fața Aliaților, Bundestagul a scris o altă pagină de istorie — una mai puțin glorificatoare: candidatul coaliției de centru-dreapta, Friedrich Merz, a eșuat în prima tentativă de a deveni al zecelea cancelar al Republicii Federale.
Cu doar 310 voturi din cele 316 necesare pentru o majoritate absolută, Merz a fost respins chiar de propria-i aritmetică de coaliție. Eșecul nu este doar o umilință personală — este un simptom al fragilității politice într-o Germanie încordată între stagnarea economică, presiunea aliată, ascensiunea extremei drepte și propriile demoni istorici.
Merz, în vârstă de 69 de ani, care i-a condus către victorie pe conservatorii germani în alegeri, a semnat un acord de coaliţie cu social-democraţii, care au obţinut doar 16,4% din voturi, cel mai slab rezultat din istoria postbelică a Germaniei.
Rezultatul este un eşec extrem de jenant pentru Merz. Coaliţia sa CDU/CSU/SPD are nominal 328 de voturi în Bundestag - dar el a obţinut doar 310, cu 18 mai puţine decât era de aşteptat să obţină şi, în mod crucial, cu şase voturi mai puţin decât majoritatea necesară pentru a-l confirma ca viitor cancelar.
Votul a fost secret.
După cum notează presa germană, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria republicii federale.
Julia Kloeckner, preşedinta Bundestagului, a anunţat că întrerupe şedinţa parlamentară pentru ca grupurile parlamentare să se poată consulta cu privire la modul de a proceda în continuare.
Camera inferioară a parlamentului ar putea încerca deja un alt vot marţi.
La deschiderea şedinţei Bundestagului a fost prezentă şi Angela Merkel, fost cancelar şi fostă rivală a lui Merz în partidul conservator, acum retrasă din viaţa politică.
Alice Weidel, copreşedinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala forţă de opoziţie din parlamentul german, a fost surprinsă de fotografi zâmbind ca reacţie la rezultatul neaşteptat al acestui prim tur de scrutin.
Problema votului secret este că Merz şi aliaţii săi nici măcar nu vor şti cu cine trebuie să vorbească dacă vor să obţină validarea candidaturii sale, scrie The Guardian.
Având în vedere agenda bine stabilită pentru următoarele câteva zile - Merz fiind aşteptat miercuri la Paris şi Varşovia, joi la sărbătorirea Zilei Victoriei şi vineri la Bruxelles, potrivit presei germane - el şi anturajul său pot fi tentaţi să insiste pentru al doilea vot mai târziu, tot marţi. Dar dacă vor încerca din nou marţi, vor dori să se asigure că el îl va câştiga. O altă înfrângere ar fi devastatoare pentru poziţia şi credibilitatea sa.
Este pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei când un candidat propus pentru funcția de cancelar nu reușește să fie ales din prima încercare. Faptul că votul s-a desfășurat în clădirea Reichstagului — același în care se păstrează inscripțiile soldaților sovietici din 1945 — nu face decât să accentueze contrastul dintre amintirea unei reconstrucții ferme și criza prezentă a unei democrații ezitante.
O coaliție instabilă și o țară în așteptare
Coaliția formată din CDU, CSU și social-democrații (SPD), o alianță neobișnuită, dar teoretic majoritară, pare să fi pierdut deja controlul înainte de a-l câștiga cu adevărat. Cei șase voturi lipsă, în contextul unui scrutin secret, reflectă lipsa de disciplină sau, mai grav, lipsa de încredere în liderul propus.
În următoarele 14 zile, Bundestagul poate organiza un număr nelimitat de tururi de scrutin, în care Merz sau orice alt candidat poate fi propus. Dacă nu se obține majoritatea absolută, președintele Steinmeier va avea de ales între a numi cancelarul cu cele mai multe voturi sau a dizolva parlamentul.
Alegerile anticipate ar fi o soluție riscantă într-un peisaj politic dominat de ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD), recent catalogată drept formațiune extremistă de către serviciul federal de informații.
Umbra AfD și paradoxul Merz
Refuzat de parlament în prima încercare, Merz se vede prins între două presiuni: pe de o parte, promisiunea unei guvernări ferme și pro-europene; pe de altă parte, flirtul periculos cu discursul dur anti-migrație, care i-a adus simpatia unei părți a electoratului, dar și acuzația de a fi rupt „cordonul sanitar” care delimita partidele tradiționale de extrema dreaptă.
Nu a comentat public decizia autorităților de a pune AfD sub supraveghere, deși această tăcere ridică întrebări într-un moment în care clasa politică are datoria să apere fundamentele ordinii democratice postbelice.
Un om fără trecut guvernamental, dar cu ambiții mari
Friedrich Merz, avocat bogat, fost șef al BlackRock Germania, este un veteran al politicii, dar fără experiență efectivă în guvernare. Este privit ca antiteza stilului Merkel: conservator în economie, dur în discurs, cu înclinații către o dreaptă tradiționalistă. Dacă Angela Merkel a îndreptat CDU către centru, Merz pare să o tragă înapoi spre dreapta dură.
Deși a obținut un acord de coaliție care include măsuri ambițioase — scăderi de taxe, investiții în apărare, digitalizare — Merz rămâne o necunoscută pentru mulți germani. Și, după acest vot, chiar și pentru parte dintre colegii săi.
O Germanie vulnerabilă
Economia Germaniei se află în pragul celei de-a treia recesiuni consecutive, în contextul unei piețe energetice remodelate de sfârșitul dependenței de gazul rusesc, al rivalității economice tot mai dure cu China și al incertitudinii strategice generate de retorica izolaționistă a lui Donald Trump.
În acest context, liderul de la Berlin nu va fi doar un administrator intern, ci un pivot european. Dar, deocamdată, Germania rămâne fără timonă, într-un moment în care Europa are mai multă nevoie ca niciodată de stabilitatea ei.
Se încarcă comentariile...
