FOTO VIDEO Grecia şi Macedonia au semnat acordul istoric privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave, dar tensiunile rămân

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Miniştrii de Externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat duminică, în localitatea de frontieră Prespes, Grecia, acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord. Acum, Skopje are calea deschisă pentru aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, informează AFP.

GALERIE FOTO 

La ceremonia desfăşurată pe malul lacului de frontieră Prespes, au fost prezenţi prim-miniştrii celor două ţări, Alexis Zipras, respectiv, Zoran Zaev, negociatorul ONU Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini.

Festivităţile vor continua cu un prânz pe malul macedonean al lacului Prespes.

"Astăzi ne facem datoria patriotică (...), un pas istoric pentru a închide rănile trecutului, pentru a deschide calea cooperării pentru ţările noastre, pentru Balcani şi pentru întreaga Europă", a spus Tsipras.

Intervenind după 27 de ani de neînţelegeri, acest acord este de ''importanţă strategică şi poate muta munţii'' pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev.

Compromisul a fost deblocat prin venirea sa la putere în 2017, succedând dreptei naţionalist. Preocuparea europeană în legătură cu influenţa Rusiei în regiune a fost de asemenea decisivă, spun analiştii.

Acordul de 20 de pagini vizează soluţionarea uneia dintre ultimele certuri moştenite după dezmembrarea Iugoslaviei.

De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec.

Obstacole eliminate

Cei doi tineri actuali prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţările lor, din partea opoziţiei de dreapta şi din partea unei părţi naţionaliste a opiniei publice.

Acuzat de "trădare" de către ultraşi greci, Alexis Tsipras a supravieţuit sâmbătă unei moţiuni de cenzură depusă împotriva guvernului său de rivalul său conservator Kyriakos Mitsotakis.  Parlamentul grec a respins sâmbătă, cu 153 de voturi, o moţiune de cenzură împotriva premierului Alexis Tsipras.

În urma acordului, Grecia nu va mai refuza aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi la Alianţa Atlanticului de Nord.

"Cele două ţări ale noastre trebuie să lase trecutul în urmă şi să se concentreze asupra viitorului. Am fost suficient de curajoşi să facem un pas înainte", a declarat Zaev.

Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, consideră că denumirea fostului stat iugoslav reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume. 

Preşedintele Macedoniei, care ameninţă cu veto, tratat cu spatele în Bulgaria

În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă, de care este apropiat, a calificat drept "capitulare", însă acest lucru ce poate întârzia doar scurt timp ratificarea documentului.

Vizita oficială în Bulgaria a preşedintelui FRI Macedonia Gheorghe Ivanov a fost însoţită de scandaluri. Primul-ministru Boiko Borisov şi şefa diplomaţiei Ekaterina Zaharieva şi-au anulat întâlnirile cu oaspetele ca o reacţie la opoziţia acestuia la acordul cu Grecia privind noua denumire a republicii.

La conferinţa de presă comună, preşedintele Rumen Radev a declarat că a avut un dialog foarte greu cu omologul său macedonean. Bulgaria este îngrijorată de escaladarea tensiunilor politice la Skopje şi de întreruperea dialogului între instituţii într-un moment atât de important pentru aceasta ţară.

Radev a avertizat că viitorul acord eleno-macedonean a pus din nou în actualitate probleme moştenite din trecut. El a salutat eforturile pentru rezolvarea disputei - un pas important în integrarea europeană şi euroatlantică a ţării vecine. Şi a spus într-un mod indirect că preşedintele macedonean merge împotrivă intereselor ţării sale.

Gheorghe Ivanov a spus că momentul actual este foarte sensibil pentru Macedonia. El nu poate accepta acordul cu Grecia pentru că necesită amendarea constituţiei. Ivanov s-a plâns că a fost izolat de tratativele cu Grecia şi a avertizat că nu va parafa acordul convenit. Aderarea la NATO şi UE, după el, nu justifică cedările din partea Skopjei.

Acordul trebuie ratificat de Parlamentul macedonean, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională. Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec.

Fluturând steaguri greceşti, câteva sute de localnici din regiune au manifestat duminică împotriva acordului de partea greacă a lacului, dar au fost ţinuţi la distanţă de ceremonie de baraje ale poliţiei.

Dar, la fel ca vineri şi sâmbătă la mitingurile de la Atena, mobilizarea a fost mai mică decât cea sperată de organizatori, care se opun oricărei împărţiri a numelui Macedonia.

Fostul prim-ministru grec Antonis Samaras, care era ministru de externe când a început disputa, este unul dintre oponenţii principali ai compromisului.

"Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina", a declarat sâmbătă conservatorul, care a făcut să cadă guvernul său în 1993, supralicitând acest subiect.

Conservatorii greci au remarcat totuşi necesitatea unui compromis la începutul anilor 2000.

Atena subliniază că partea macedoneană se angajează în acord să renunţe la orice însuşire a moştenirii macedonene antice.

Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfârşitul lunii iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii iulie.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite