Europa, îngăduitoare cu Putin

Liderii europeni îi mai dau credit lui Vladimir Putin în privinţa rezolvării conflictului din estul Ucrainei

Uniunea Europeană intenţionează să coopereze cu Rusia pentru a se ajunge la o soluţie politică a conflictului din estul Ucrainei, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. În ceea ce priveşte noile sancţiuni împotriva Moscovei, acestea au fost adoptate, dar punerea lor în aplicare a fost amânată.

Un nou război rece în Europa nu corespunde intereselor nimănui, a insistat Barroso, reiterând intenţia UE de a colabora cu Moscova pentru găsirea unei soluţii politice la criza din estul Ucrainei.

„Pentru noi sancţiunile nu sunt în scop în sine, ci un mijloc de a continua dialogul. Noi credem că trebuie găsită o soluţie politică prin respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei“, a afirmat Jose Manuel Barroso. Referitor la conflictul din sud-estul Ucrainei, el a spus că Bruxellesul lucrează îndeaproape cu guverne din Europa pentru a se ajunge la un acord politic.

„Cred că pentru Ucraina ar fi o greşeală dacă acest obiectiv nu va fi atins, deoarece vor exista consecinţe“, a spus preşedintele Comisiei Europene, adăugând că „acelaşi lucru este valabil pentru Rusia şi pentru relaţiile sale cu UE“. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a declarat că „Rusia poate în orice moment să devină, din nou, un partener bun“. „Uşa rămâne deschisă pentru negocieri“, a spus Merkel, estimând că UE şi Rusia ar trebui să continue dialogul, în pofida crizei ucrainene.

O sursă din cadrul Consiliului UE a declarat sub rezerva anonimatului, pentru ITAR-TASS, că Germania, Italia, Austria, Cipru şi Finlanda şi-au exprimat rezervele cu privire la adoptarea noii serii de sancţiuni împotriva Rusiei.

„Sancţiuni cu suspendare“

Uniunea Europeană a aprobat luni seara o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, dar a amânat pentru câteva zile punerea lor în aplicare pentru a da timp Moscovei să îşi continue eforturile de pace. „Sancţiuni cu suspendare“, scria publicaţia rusă gazeta.ru, referindu-se la decizia „Celor 28 de state membre ale UE“.„Intrarea în vigoare a sancţiunilor va avea loc în câteva zile.

Noile sancţiuni împotriva Rusiei pe care Uniunea Europeană decis luni vor restrange accesul la pieţele de capital pentru marile companii petroliere ruseşti Rosneft, Transneft şi activităţile petroliere ale Gazprom. Cele trei companii „îndeplinesc criteriile“ fixate de ambasadorii celor 28 de state membre pentru a impune noi restricţii în finanţarea băncilor, a societăţilor din domeniul Apărării şi cele petroliere, unde statul deţine peste 50% din capitalul social.

Investitorii din UE nu vor mai putea cumpăra obligaţiuni sau acţiuni ale acestor firme şi nici nu le vor putea acorda împrumuturi. Scopul urmărit de UE este complicarea capacităţii acestor grupuri de a se finanţa autonom, „pentru a constrânge statul rus să bage mâna în buzunar“, a declarat o sursă europeană.

Şantajul cu gazul

Rusia a ameninţat Uniunea Europeană cu reducerea exportului de gaze pentru a preveni livrările către Ucraina în flux invers, scrie „Financial Times“, citând oficiali de rang înalt din cadrul Comisiei Europene.  „Ruşii vorbesc despre asta destul de deschis“, a afirmat un diplomat european pentru aceeaşi publicaţie. Întrebat despre acest lucru de FT, purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, s-a declarat surprins: „Pentru prima oară aud despre asta“.

Statut special pentru regiunile separatiste

În acest timp, Moscova şi vede a agenda sa. Ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat speranţa ca negocierile cu privire la statutul special al regiunilor separatiste din estul Ucrainei, prevăzut prin protocolul de armistiţiu semnat la Minsk, să începă rapid. Protocolul cu privire la armistiţiu, semnat vineri la Minsk, „prevede să fie luate măsuri“ vizând să definească „statutul sud-estului Ucrainei“, a spus Lavrov într-o conferinţă de presă la Moscova. „Noi sperăm ca aceste negocieri să înceapă rapid“, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Modelul „Bosnia-Herţegovina“

În afară de modelul „Transnistria“ pentru estul Ucrainei, Kremlinul mai are în un plan de lucru după modelul „Bosnia-Herţegovina“, potrivit Europa Liberă. Bosnia are preşedinţie triplă, care reflectă componenţa etnică a republicii, un model care se repetă la toate nivelele administrative.Deşi pacea domneşte de aproape 20 de ani, de la semnarea acordului de la Dayton, Bosnia este o ţară profund divizată, şi instabilă. Toate ţările fosta Iugoslavie s-au integrat sau s-au apropiat de Uniunea Europeană, NATO şi alte structuri occidentale.

Nu şi Bosnia, împiedicată de structura ei federală. Este motivul pentru care unii analişti ruşi cred că Bosnia este modelul la care se uită Kremlinul, când se gândeşte la viitorul Ucrainei. Feodor Lukianov, editor al publicaţiei „Russia in Global Affaires”, susţine că modelul bosniac a fost discutat de multe ori: estul Ucrainei ar urma să primească o autonomie lărgită, aproape de auto-guvernare, dar să rămână parte din Ucraina. Astfel, spune Lukianov, estul apropiat de Moscova ar putea împiedica apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană dar mai ales de NATO, alianţa fiind percepută de Moscova drept o ameninţare directă.

Oficial, Moscova nu a propus niciodată crearea, pe criterii etnice, a două regiuni autonome în Ucraina, în est şi în vest, aşa cum Bosnia constă din Republica Srpska şi partea croato-musulmană. Dar ar fi alternativa la alte două scenarii, care nu convin deloc Rusiei. Unul este descentralizarea Ucrainei, propusă de preşedintele Petro Poroşenko, ceea ce ar da mai multă autonomie tuturor regiunilor din Ucraina, fără a ţine cont de factorul etnic. Al doilea scenariu posibil este destrămarea Ucrainei, or Moscova a declarat în repetate rânduri că vrea să menţină unitatea ţării vecine. Feodor Lukianov crede că „soluţia bosniacă”  răspunde cel mai bine intereselor strategice ale Rusiei.