Analiză „Elefantul din cameră“. Planul „mare și frumos“ al lui Trump pune pe masa negocierilor flancul estic al NATO?

Statele Unite par pregătite să includă prezența militară a NATO în Europa de Est printre subiectele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina. Astfel, o cerere veche a lui Vladimir Putin, demilitarizarea flancului estic al alianței, ar putea ajunge la masa discuțiilor.

Vladimir Putin și Donald Trump Foto: AFP

Joi, 5 noiembrie, după o întâlnire privată la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, emisarul economic al lui Putin, Donald Trump a spus că acordul viitor „va implica mai mult decât Ucraina“ și că „ar putea implica toată Europa“.

„Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată“, a declarat el.

Câteva ore mai târziu, ginerele său și emisar pentru pace, Jared Kushner, a explicat pe platforma X ce înseamnă asta: un nou cadru de securitate europeană, care să abordeze „preocupările de securitate ale tuturor părților“ și să se bazeze pe „măsuri reciproce de reducere a riscurilor de escaladare“.

Kushner a promis și în rundele anterioare de negocieri o Europă pașnică „pentru generații întregi“, iar fiecare rundă s-a încheiat cu rachete rusești care continuau să cadă pe orașele ucrainene, notează TVP World.

La Varșovia, Vilnius și Tallinn, oficialii nu împărtășesc optimismul lui Kushner. Pentru ei, „preocupările de securitate ale tuturor părților“ înseamnă obiecțiile Rusiei față de prezența trupelor aliate pe teritoriul lor. Polonia, care negociază în prezent o bază americană permanentă, are cel mai mult de pierdut.

Un scenariu deja cunoscut

După întâlnirea cu Steve Witkoff de la Sankt Petersburg, din 21 octombrie, Putin a spus a doua zi că emisarul american a subliniat necesitatea de a discuta „arhitectura securității europene în ansamblul ei“. „Și sunt de acord cu asta“, a adăugat liderul rus.

Ce înțelege Moscova prin „arhitectură“ se știe din documentul publicat în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia la scară largă. Rusia cerea atunci ca NATO să-și retragă forțele la pozițiile din 1997, înainte ca Polonia și statele baltice să adere la alianță. România a aderat la NATO în 2004, deci revenirea la poziționarea din 1997, cerută de Moscova, ar include și teritoriul nostru. Kremlinul urmărește retragerea infrastructurii și a forțelor aliate din România și limitarea capacităților de descurajare ale țării la Marea Neagră.

NATO și Washingtonul au respins propunerea în scris, la 26 ianuarie 2022. Fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, a spus atunci că NATO „nu poate și nu va face compromisuri în privința principiilor“ pe care se sprijină securitatea europeană.

Cererea a revenit acum. Consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, ar fi cerut din nou revenirea la poziționarea dinaintea lui 1997.

La 27 octombrie, Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova vrea retragerea infrastructurii NATO din anumite părți ale alianței. „Cred că orice retragere, orice pas înapoi în materie de securitate este un semn de slăbiciune pentru alianță“, a spus el.

Radosław Sikorski, ministrul polonez de externe, a făcut legătura explicit joi, avertizând că Rusia revine la „ultimatumurile din 2021“.

De ce ascultă Washingtonul

O parte a explicației este hotărârea lui Trump de a obține un acord de pace, după eforturi repetate care au dus la puține progrese.

Negocierile limitate la teritoriul ucrainean nu au dus nicăieri. De aceea, Witkoff și Kushner au extins acordul, adăugând relaxarea sancțiunilor, fonduri pentru reconstrucție și ordinea de securitate a Europei, în speranța că Putin va găsi ceva care să-l convingă să oprească războiul.

Problema este că un acord mai amplu îi permite Rusiei să formuleze cerințe față de state pe care nu le-a învins și cu care nu s-a războit.

Există și un calcul strategic american mai larg. Pentagonul vrea ca țările europene să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională, astfel încât SUA să își poată concentra resursele asupra altor priorități, în special China.

Din perspectiva Washingtonului, asta are logică, pentru că Europa are resursele economice necesare pentru a-și suporta o parte mult mai mare din costurile apărării.

Totuși, este o diferență considerabilă între reducerea poverii militare a Americii și acceptarea unor restricții privind locurile în care NATO își poate staționa forțele.

Trupele americane de luptă de pe flancul estic oferă o descurajare considerabilă la un cost relativ redus, mai ales când țări precum Polonia sunt dispuse să plătească pentru infrastructură. Prezența lor face ca orice atac rusesc să poată implica forțe americane de la început.

Renunțarea la ea ar fi o concesie substanțială făcută Moscovei și nu este deloc clar ce ar primi Washingtonul în schimb.

Includerea cerințelor Rusiei în negocieri nu înseamnă acceptarea lor. În plus, NATO nu este o alianță pe care SUA o pot negocia singure. Statele Unite decid unde își staționează propriile trupe, dar modificările aranjamentelor de apărare colectivă ar necesita acordul celorlalți membri, inclusiv al țărilor care au aderat după 1997, între care și România, și al aliaților europeni mai vechi, precum Marea Britanie, Franța și Germania.

Controlul lui Trump asupra desfășurărilor de trupe americane este însă ceea ce face situația atât de incomodă pentru flancul estic.

Dilema Poloniei

Momentul este deosebit de dificil pentru Varșovia. Atât guvernul condus de Donald Tusk, cât și președintele Karol Nawrocki susțin înființarea unei baze militare americane permanente.

Viceministrul apărării Paweł Zalewski a declarat săptămâna aceasta că Polonia a încheiat prima etapă a negocierilor și că o decizie ar putea fi luată în jurul lunilor decembrie sau ianuarie.

Între timp, Pentagonul își revizuiește desfășurările militare din Europa, iar negociatorii lui Trump discută cu Rusia o înțelegere mai largă privind securitatea europeană.

Nu există dovezi că Washingtonul ar fi oferit baza poloneză sau ar fi acceptat cerințele Moscovei privind limitarea desfășurărilor NATO. Kushner promite explicit că NATO va rămâne esențială pentru apărarea Europei și că nicio țară nu va avea drept de veto asupra alegerilor de securitate ale alteia.

Aceste asigurări sunt importante, dar nu exclud neapărat concesii către Moscova. NATO ar putea rămâne intactă, iar fiecare țară și-ar păstra dreptul suveran de a face parte din alianță, în timp ce SUA ar limita desfășurarea propriilor forțe pe flancul estic.

Aceasta este exact ceea ce cere Rusia de ani de zile:România, Polonia și statele baltice ar putea rămâne membre cu drepturi depline ale NATO, dar cu limitări semnificative ale prezenței militare a aliaților care ar trebui să le apere.

Discuțiile mediate de SUA cu Ucraina și Rusia, programate la Abu Dhabi săptămâna viitoare, vor arăta prima dată cât de departe poate merge această agendă extinsă. Guvernele europene au fost consultate, dar participarea lor directă la negocieri rămâne incertă.

Se vorbește chiar despre o posibilă întâlnire între Trump, Xi Jinping și Putin la summitul APEC de la Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Dacă va avea loc, viitorul flancului estic al NATO ar putea fi discutat de trei oameni dintre care niciunul nu locuiește în apropierea lui.

Planul lui Trump pentru securitatea europeană nu convinge capitalele europene

Propunerea neclară a administrației Trump pentru un nou aranjament de securitate la nivel european, cu participarea Rusiei, a fost primită cu scepticism de capitalele europene, care se tem că ar putea marginaliza continentul și l-ar încuraja pe Vladimir Putin.

„Avem deja o arhitectură de securitate europeană: NATO și Uniunea Europeană au roluri distincte“, a declarat vineri șefa diplomației UE, Kaja Kallas, ca reacție la planul american. „Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură. Problema rămâne că Rusia continuă să încalce tratatele pe care se sprijină ea [...] Putin nu are drept de veto asupra securității europene.“

Noua propunere americană evidențiază îngrijorarea tot mai mare provocată de apropierea recentă a lui Trump de Rusia, în timp ce el crește presiunea asupra Ucrainei, iar administrația sa încearcă să relanseze negocierile blocate de mult pentru încheierea războiului la scară largă purtat de Moscova împotriva Kievului.

Politico a vorbit cu 12 diplomați NATO, emisari ai UE și oficiali ai guvernelor europene, care au vorbit sub protecția anonimatului. Potrivit a trei diplomați ai alianței, aliații NATO nu au fost informați în prealabil despre planurile americane, iar mulți se îndoiesc de această idee.

„Nu e foarte clar ce a vrut să spună Kushner“, a declarat un diplomat NATO. „Părerea generală în Europa este că orice discuție cu Rusia despre viitoarea arhitectură ar fi folosită de Moscova pentru a-și legitima argumentele [...] nu va fi acceptată de aliații europeni.“

Un înalt oficial european a adăugat: „La propriu, nu e nimic de reproșat, dar știm că se întâmplă altceva.“

„Elefantul din cameră“

Consilierul principal al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Björn Seibert, a informat vineri ambasadorii UE, potrivit a doi diplomați europeni, după o discuție între consilierii pentru securitate națională pe această temă.

„Există disponibilitate de a participa, la Kiev și în restul Europei, deși încrederea în ruși este mică, dar UE nu blochează inițiativa“, a spus unul dintre diplomații UE după reuniune. Potrivit lui, „grupul din jurul lui Trump a subestimat cât de important este acest conflict pentru Europa și cât de periculos este pentru ea un rezultat negativ pentru Ucraina“.

„Este o poziție de lungă durată a noastră și a multor altora că arhitectura de securitate europeană nu trebuie discutată cât timp există un război“, a declarat un înalt oficial european pe probleme de securitate. „Și, evident, nu fără europeni.“

„Europa trebuie să aibă un loc la masa negocierilor de pace pentru Ucraina și privind viitoarea arhitectură de securitate europeană“, a afirmat vineri președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, după o reuniune a celor opt țări nordice și baltice.

Săptămâna aceasta au avut loc la Bruxelles două runde de discuții la nivel de lucru privind un acord de pace pentru Ucraina, înaintea negocierilor mediate de SUA cu Ucraina și Rusia, programate la 10–11 noiembrie la Abu Dhabi.

„Trebuie să fim realiști în privința negocierilor de pace și foarte atenți la intențiile reale ale Rusiei“, a declarat premierul polonez Donald Tusk unui grup de jurnaliști, între care și de la Politico, mai devreme în această săptămână. „Iarna, Putin ar putea avea mai puține motive să încheie un acord.“

Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, care a vorbit joi seara cu Trump, a spus că „a apărut un nou sentiment de urgență“ în negocieri după alegerile intermediare din SUA din această săptămână. El a adăugat că subiectul va reveni la o reuniune informală a liderilor UE la Dublin, săptămâna viitoare.

Reuniunea trebuia să se concentreze pe inteligența artificială, dar evoluțiile din Ucraina ar putea domina discuțiile, a spus un al treilea diplomat UE. „Lucrurile se mișcă destul de repede“, a spus acesta.

Unii aliați se tem totuși că SUA ar putea lega noua inițiativă de revizuirea prezenței militare americane în Europa, așteptată în decembrie.

„Acesta este elefantul din cameră“, a spus un al doilea diplomat NATO. „Una este să discuți despre arhitectura de securitate europeană în condițiile unei poziționări «obișnuite» a SUA și alta este să discuți despre ea «așa cum va fi», iar nimeni nu știe cum va fi.“