Dreptul internaţional îi permite unei membre NATO să trimită trupe în Ucraina, susţin experţii parlamentari germani
0Desfăşurarea unor forţe terestre în Ucraina de către o țară NATO nu înseamnă că alte ţări din Alianţa Nord-Atlantică devin în mod automat părţi la conflict, consideră Serviciul de cercetări al Bundestagului (camera inferioară a parlamentului federal german), relatează DPA, preluat de Agerpres.
Serviciul de cercetări al Bundestagului are opt departamente specializate în care lucrează 100 de experţi şi realizează studii la solicitarea deputaţilor germani sau pentru comisiile parlamentare specializate.
„Dacă statul membru al NATO acţionează unilateral (adică nu în cadrul unei operaţiuni NATO decise anterior sau în afara structurilor de comandă ale NATO), atunci nici NATO ca întreg, nici alte state din NATO nu devin părţi la conflict'', susţin experţii parlamentari germani într-un raport consultat de DPA şi care urmează să fie publicat.
„Dacă trupe ale unui stat membru NATO se angajează în autoapărarea colectivă (articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite) în favoarea Ucrainei într-un conflict existent (între Rusia şi Ucraina) şi sunt atacate de cealaltă parte la conflict (Rusia) în cursul luptelor în zona de conflict, acesta nu constituie un caz al articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic'', se arată în raport.
Ei subliniază că articolul 5 al Tratatului NATO se referă la ţări şi trupe NATO care sunt atacate pe teritoriul lor sau în afara acestuia.
„Un angajament militar al trupelor la sol franceze în favoarea Ucrainei s-ar baza pe dreptul colectiv de autoapărare în conformitate cu articolul 51 al Cartei ONU şi astfel ar fi permis, potrivit dreptului internaţional. Pe de altă parte, o reacţie militară a Rusiei contra unor ţinte din Franţa ar constitui un «atac armat» (contrar dreptului internaţional) în sensul articolului 5 al Tratatului NATO, care ar stabili condiţiile factuale pentru o proclamare a unui caz pentru Alianţă'', se argumentează în raportul citat.
Ulterior, deputata Beatrix von Storch, membră a partidului „Alternativei pentru Germania'”(AfD, dreapta radicală), a întrebat ce impact ar avea o desfăşurare de trupe dintr-un stat NATO asupra unui aşa-numit caz în care ţările NATO sunt obligate să se apere reciproc.
Emmanuel Macron a provocat un val de reacţii de îngrijorare atunci când a spus că trimiterea de trupe ale Occidentului în Ucraina nu trebuie scoasă din calcul.
„Nu există în prezent un consens asupra unei desfăşurări oficiale de trupe terestre”, a spus Macron în timpul conferinţei aliaţilor europeni ai Ucrainei care a avut loc la Paris pe 26 februarie.
„Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câştiga acest război”, a declarat preşedintele francez.
Afirmaţia sa a provocat rapid reacţii negative din partea câtorva state membre NATO. Ulterior, ministrul francez al Apărării Sebastien Lecornu a declarat că afirmaţiile preşedintelui francez „au fost scoase din context” şi că Macron a reafirmat că Franţa nu va fi „co-beligerantă” în conflictul din Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz a respins ferm ideea desfăşurării de militari occidentali în Ucraina.
„Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput”, a reacționat la începutul lunii șeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski.
Tusk: invazia rusă din Ucraina anunță o nouă eră în Europa
„Ştiu că sună devastator, în special pentru generaţia mai tânără, dar trebuie să ne obişnuim cu faptul că a început o nouă eră: era pre-război. Nu exagerez; acest lucru devine tot mai clar în fiecare zi. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar războiul nu mai este un concept din trecut. El este real şi a început cu peste doi ani în urmă”, a declarat şeful executivului polonez pentru cotidianul german Die Welt şi media partenere europene.
În opinia acestuia, lucrul cel mai îngrijorător în prezent este că practic orice scenariu este posibil: „Nu am întâlnit o situaţie ca aceasta din 1945'' (Anul încheierii celui de-al Doilea Război Mondial prin capitularea Germaniei hitleriste).
În acelaşi timp, Donald Tusk a afirmat că asistăm la o revoluţie în mentalitatea europeană, caracterizată prin faptul că nimeni nu mai pune sub semnul întrebării nevoia de apărare comună, potrivit Agerpres.
„Să ne uităm la Germania, unde a avut loc o transformare enormă. Astăzi, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Partidul Social-Democrat (SPD) concurează pentru a vedea care dintre ele este mai pro-ucraineană'', a explicat premierul polonez.
Referitor la instrumentalizarea chestiunii migranţilor de către Rusia, Tusk s-a pronunţat pentru o protecţie mai consecventă a frontierelor externe ale UE.
„Uniunea Europeană în ansamblul său, ca o organizaţie puternică, trebuie să fie pregătită mental pentru a lupta pentru securitatea frontierelor noastre şi a teritoriului nostru'', a încheiat el.
Se încarcă comentariile...
