Dezvăluiri despre ducii de Sussex şi relaţiile cu familia regală britanică, într-o nouă carte. Prinţul Harry ar fi cerut ajutorul terapeuţilor MI6

Ducii de Sussex FOTO ARHIVĂ

În noua ei carte „The Palace Papers: Inside The House Of Windsor. The Truth And The Turmoil”, scriitoarea Tina Brown, autoarea volumului exploziv „Diana Chronicles”, face dezvăluiri despre influenţa lui Megan Merkle asupra prinţului Harry şi impactul cuplului asupra familiei regale britanice. Totodată, oferă detalii despre starea de spirit a ducelui de Sussex de dinainte de a-şi cunoaşte soţia şi cum s-a schimbat viaţa lui ulterior.

„Am vorbit cu mai bine de 120 de oameni, mulţi dintre ei angajaţi în interacţiuni apropiate cu membri seniori ai casei regale, şi familiile lor, pe parcursul anilor turbulenţi de după moartea (prinţesei) Dianei”, a explicat Tina Brown.

Scriitoarea a relatat despre un prânz la New York cu prinţesa Diana, cu o lună şi jumătate înainte de accidentul fatal, în cursul căreia aceasta i-a mărturisit despre cum voia să-şi exploateze celebritatea în folosul cauzelor umanitare la care ţinea cel mai mult.

Prinţesa Diana avea o „viziune sofisticată” în această privinţă, iar planul ei „sună destul de similar cu ceea ce încercă în prezent să facă Meghan şi Harry prin intermediul contractelor lor cu industria divertismentului, cu o excepţie importantă: era mai bine gândită”.

Fricţiunile dintre fraţi au escaladat 

Relaţiile dintre prinţul William şi prinţul Harry începuseră să se deterioreze cu mult înainte de apariţia lui Meghan.

„Fricţiunile între fraţi au avut o escaladare în privinţa aranjamentelor profesionale”, scrie Brown.

Se crease o rivalitate între ei în privinţa unor proiecte unde interesele lor coincideau, precum Africa şi conservarea mediului. 

De pildă, prinţul Harry şi-ar fi dorit să se ocupe de prestigioasa fundaţie „Tusk Trust”, patronată de fratele său din 2005.

„Harry era o persoană extrem de aprigă la mânie. Cred că certurile lor erau de-a dreptul olimpiene”, potrivit unui prieten al amândurora citat în carte.

Pe de altă parte, la fel ca şi bunicul său, prinţul Harry era mai natural în public decât prinţul William, care mai rigid, prefera să-şi pregătească discursurile.

Dar prinţul Harry era şi nefericit, după despărţirea de actriţa cu origini aristrocrate Cressida Bonas, în 2014.

„Nu ştiu ce să fac în privinţa lui Harry. Ne este atât de dor de Cressida”, i-ar fi spus prinţul Charles unui oaspete la o petrecere.

Prinţul Harry era adesea arţăgos.

„Când nu îşi vărsa năduful din cauza lui William, îşi descărca supărările legate de Charles”, scrie Brown.

Cei doi comunicau mai mult prin intermediul personalului lor. Brown redă o scenă în care prinţul Charles îi face o ofertă de cadou în contextul celei de-a 30 de aniversări a fiului său.

„Ce spui de un alt sacou de seară?”, l-a întrebat el.

Prinţul Harry a fost de acord, însă potrivit unei surse, după ce un croitor a fost trimis să-i ia măsurile, costumul a ajuns croit prost, cu o mânecă mai lungă şi alta mai scurtă, şi un crac mai lung decât celălalt”. 

Cadoul i-a fost „returnat ambalat într-o cutie, în ceea ce pare un analog al relaţiei dintre ei”, conform sursei citate de Brown.

Un prieten al lui Harry a dezvăluit că iubita lui Harry,Cressida Bonas, o tânără de 25 de ani, se împăca greu cu faptul că el găsea atât de neplăcută atenţia presei, faţă de care simţea multă ranchiună.

Ea „voia să iasă la cină şi să-şi atingă picioarele pe sub masă. Harry era mereu cu patru paşi în faţa ei, în loc să o ţină de mână. Când mergeau la teatru, el pleca la pauză pentru a evita agitaţia. Era fie trasă de mână pe străzi, el ţipând la ea, fie ignorată în timp ce el devenea isteric”.

Îngrijorată de starea lui psihică, Cressinda a fost cea care l-a convins să meargă la un terapeut. În acest scop, prinţul Harry a apelat la ajutorul MI6, întrucât terapeuţii agenţiei britanice de informaţii militare cunoşteau cel mai bine problemele legate de viaţa publică şi privată, aceasta fiind practic „treaba lor”, scrie Brown.

Cei doi s-au despărţit în cele din urmă. Brown dezvăluie că prinţul Harry i-a scris o scrisoare Cressidei în care i-a mulţumit că „l-a ajutat să-şi înfrunte demonii şi să caute ajutor”.

Meghan Merkle

Apariţia lui Meghan Merkle i-a schimbat viaţa aproape peste noapte.

Ei au devenit „îmbătaţi de o fantasmă comună de a fi instrumentele transformării globale în măsura în care, odată căsătoriţi, ar opera în sferele înalte ale celebrităţii unde se afla odată de prinţesa Diana”.

Lumea a putut vedea o mostră a acestei ambiţii de putere când Meghan şi-a folosit măiestria de actriţă pentru a ţine un discurs la o reuniune a Fundaţiei Regale, cu prilejul lansării organizaţiei caritabile adresată sănătăţii mintale „Heads Together”.

„Harry o privea cu admiraţie, în timp ce William şi Kate stăteau încordaţi într-o expresie de iritare mută. Când i-a venit rândul să vorbească, Kate avut, în mod surpinzător, un discurs mai puţin articulat, care fost şi scurt”.

Brown face lumină şi asupra incidentului cu tiara pe care şi-o dorea Meghan la nuntă, şi care s-a transformat într-o altercaţie între Harry şi mireasa lui, pe de o parte, şi asistenta personală a reginei, pe de altă parte.

 „Meghan nu a perceput sau nu ar fi putut percepe diferenţa dintre asistentul personal al Reginei şi un stilist contractat de NBC Universal”. 

„În sistemul ierarhic al lumii divertismentului, puterea celebrităţii este egală cu pârghia. . . Din păcate, ea părea să nu ţină seama de singurul factor crucial ce ar determina rezultatul planurilor ei de viitor: dreptul primului născut”, scrie Brown referindu-se la observaţiile celor din interiorul Casei Regale potrivit cărora Meghan Merkle nu era conştientă sau ignora voit „cultura instituţională”.

La momentul când  cuplul s-a întors din turneul lor de mare succes din Australia, la sfârşitul anului 2018, Harry era convins că membrii familiei erau gelosi pe farmecul soţilor Sussex.

Dar, spre deosebire de prinţesa Diana, care a conştientizat responsabilitatea care vine cu interesul  puternic generat de carisma sa, Meghan Merke pare să fi înţeles cu totul altceva.

Concepţia ei, potrivit lui Brown, era că „monarhia probabil avea mai multă nevoie de ea decât avea ea nevoie de ei. Jucase în echivalentul unui film de succes şi dorea ca statutul ei de lady să fie reflectat în lumina reflectoarelor”.