„Dacă oamenii sunt în adăpost, afacerile se opresc". Alertele cu rachete costă Ucraina 45 de milioane de dolari pentru fiecare oră de activitate întreruptă

Alertele cu rachete costă Ucraina aproximativ 45 de milioane de dolari pentru fiecare oră în care activitatea economică este oprită, a declarat ministrul ucrainean al Economiei, în timp ce Kievul caută soluții pentru a menține economia în funcțiune în fața intensificării bombardamentelor rusești.

Academia de Științe din Kiev, lovită de ruși @ZelenskyyUa Foto: X@ZelenskyyUa

Rusia vizează tot mai des infrastructura pe care se sprijină economia Ucrainei, lovind obiective industriale, depozite, noduri logistice și centre de date. Oleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului, a descris pentru The Guardian aceste atacuri drept o încercare de a „distruge aproape întreaga economie".

„Ceea ce nu anticipasem pe deplin a fost cât de repede va dezvolta Rusia aceste drone cu propulsie cu reacție și cât de repede le va folosi pentru a lovi orice", a spus el, referindu-se la noile arme care au bombardat Kievul în ultimele săptămâni.

Kravcenko, fost director al companiei de consultanță McKinsey, care a intrat în guvern în vară, a vorbit din clădirea puternic protejată a guvernului de la Kiev. El a spus că atacurile forțează părți mari ale economiei să se oprească în mod repetat, deoarece angajații sunt trimiși în adăposturi, iar sirenele pot dura până la 10 ore pe zi.

„Dacă oamenii sunt în adăpost, afacerile se opresc", a afirmat ministrul.

Pentru a reduce costurile economice, guvernul a introdus recent un nou sistem de avertizare pe două niveluri, menit să permită firmelor să continue lucrul în timpul alertelor aeriene prelungite.

Alerta „roșie" avertizează asupra unei amenințări cu rachete și impune oamenilor să se adăpostească, în timp ce alerta „galbenă" este folosită pentru amenințările cu drone și permite multor companii să rămână deschise.

Potrivit lui Kravcenko, peste jumătate dintre firme au continuat să funcționeze în timpul alertelor galbene.

O alertă galbenă nu garantează însă siguranța. Acest lucru a fost demonstrat luni, când o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit Academia Națională de Științe din centrul Kievului, în timpul unei alerte galbene. Două persoane au murit, iar angajații se aflau încă înăuntru, la muncă.

Este unul dintre compromisurile dificile cu care se confruntă Ucraina, care încearcă să mențină viața normală în mișcare și să-și protejeze în același timp cetățenii de o campanie de lovituri rusești tot mai intensă.

Atacurile rusești au provocat pagube estimate la 10 miliarde de dolari la active fixe, anul acesta

Numai în acest an, atacurile rusești au provocat pagube estimate la 10 miliarde de dolari la active fixe, printre țintele lovite numărându-se fabrici de oțel, depozite, infrastructură logistică și, cel mai recent, centre de date, a spus Kravcenko. În plus, Rusia a blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, prin care se derula, înainte de blocadă, cea mai mare parte a exporturilor țării.

Ministrul consideră că guvernul este mai bine pregătit în acest an pentru ceea ce ar putea fi „cea mai grea, cea mai aspră iarnă" a războiului, când sunt așteptate presiuni suplimentare asupra aprovizionării cu energie, asupra infrastructurii și asupra firmelor deja slăbite de luni de lovituri.

Pentru a se proteja de atacurile viitoare, guvernul discută despre modalități prin care mai multe companii private ar putea achiziționa sisteme de apărare antiaeriană, a declarat ministrul. El a avertizat totuși că firmele nu se vor putea apăra niciodată complet împotriva rachetelor și dronelor rusești.

Kievul are probleme cu bugetul

Pagubele provocate de atacuri se adaugă unei presiuni deja severe asupra finanțelor statului.

Președintele Volodimir Zelenski a estimat recent deficitul bugetar rămas al Ucrainei pentru acest an la aproximativ 27 de miliarde de dolari. Cifra a stârnit întrebări în rândul unor guverne europene cu privire la modul în care s-a ajuns la acest gol, deși UE a convenit deja asupra unui pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care acoperă anii 2026 și 2027.

Kravcenko a spus că, între timp, guvernul a redus deficitul la 20 de miliarde de dolari, prin reduceri de cheltuieli și prin identificarea unor rezerve interne suplimentare.

Kievul solicită acum sprijin suplimentar din partea UE, Japoniei, Canadei și Marii Britanii, inclusiv, eventual, devansarea unor împrumuturi alocate pentru anul viitor, a precizat Kravcenko.

„Se lucrează foarte activ cu toți partenerii noștri internaționali pentru a obține surse suplimentare de finanțare", a spus el.

Ministrul a respins sugestiile că deficitul ar fi rezultatul relei gestiuni sau al corupției. El a mai spus că acesta nu se datorează nici cheltuielilor excesive din perioada fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov. Eforturile lui Fedorov de a reforma achizițiile militare și de a extinde rapid programul ucrainean de drone îl făcuseră unul dintre cei mai cunoscuți reformatori din guvern, înainte ca acesta să fie demis în iulie, decizie care a declanșat proteste stradale.

Potrivit lui Kravcenko, diferența reflectă atât veniturile mai mici decât se anticipa ale statului, cât și costurile tot mai mari ale războiului.

„Costul războiului pur și simplu crește"

„Costul războiului pur și simplu crește", a spus el, indicând nevoia de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și de accelerare a dezvoltării unor drone capabile să intercepteze noile arme rusești cu propulsie cu reacție.

Scandaluri de corupție de mare răsunet au ajuns însă și în anturajul lui Zelenski, afectând încrederea în guvern, atât în țară, cât și în rândul donatorilor occidentali.

Un sondaj recent al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev arată că nivelul corupției din guvern este cea mai frecventă îngrijorare a ucrainenilor, fiind menționat de 50% dintre respondenți, înaintea atacurilor masive cu rachete și drone, indicate de 40%. Același sondaj a constatat că 72% dintre cei chestionați consideră că Zelenski poartă responsabilitate personală pentru faptele de corupție ale persoanelor din jurul său.

Kravcenko a spus că s-au făcut progrese în combaterea fenomenului, dar a recunoscut că Ucraina se confruntă atât cu corupția în sine, cât și cu o problemă persistentă de percepție, în țară și în străinătate.

„Apreciez foarte mult presiunea partenerilor europeni în privința reformelor", a spus el, adăugând că Ucraina trebuie să abordeze și percepția asupra corupției, atât acasă, cât și în exterior.

Necesarul de finanțare externă al Ucrainei pentru 2027 este estimat la 52,6 miliarde de dolari, dar până acum au fost asigurate doar aproximativ 20 de miliarde, potrivit ministrului. Se discută în continuare despre noi majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.

Întrebat dacă ascensiunea partidelor sceptice față de sprijinul pentru Ucraina din Franța și Germania ar putea slăbi angajamentul Occidentului față de Kiev, ministrul a răspuns: „Sunt îngrijorat? Cred că ar trebui să fiu, probabil." „Oboseala generală crește în Europa", a adăugat el.