Cursa împotriva timpului. De ce are (și nu are) dreptate Vladimir Putin când spune că timpul lucrează împotriva Ucrainei

0
Publicat:

Occidentul are în mână pârghii reale de presiune, dar le folosește fragmentar. Iar Rusia, deși pare încă sigură pe poziții, devine tot mai vulnerabilă economic.

Trupe ruse în Ucraina/FOTO:Getty Images
Trupe ruse în Ucraina/FOTO:Getty Images

Într-un articol publicat de Bloomberg, jurnalistul Mark Champion argumentează că Vladimir Putin are dreptate într-un punct esențial: timpul nu este de partea Ucrainei. Dar nici pentru Rusia ceasul nu ticăie fără consecințe — dacă, și doar dacă, Occidentul renunță la ezitări și acționează coerent și decisiv.

Dinamica recentă din spațiul transatlantic sugerează că o astfel de strategie începe, timid, să prindă contur. Doi factori semnificativi par să indice o schimbare de abordare: pe de o parte, președintele american Donald Trump, criticat pentru lipsa de reacție față de atacurile cu drone rusești asupra Poloniei, a schițat în mod neașteptat condiții concrete pentru noi sancțiuni împotriva Moscovei. Pe de altă parte, Comisia Europeană a avansat planul de utilizare a activelor rusești înghețate — în valoare de aproximativ 330 de miliarde de dolari — ca instrument financiar de presiune împotriva Kremlinului.

Deși inițiativa lui Trump pare mai degrabă o formă de presiune asupra aliaților europeni, decât o amenințare directă la adresa Moscovei, formularea explicită a unor condiții este totuși văzută de analiști ca un pas înainte. Trump cere interzicerea completă a importurilor de petrol rusesc în UE, dar și impunerea de taxe vamale pentru China și India, ca răspuns la continuarea achizițiilor de energie din Rusia. Este, fără îndoială, o poziție mai dură decât cele exprimate anterior de administrația americană, dar rămâne deschisă întrebarea dacă fostul lider republican este cu adevărat dispus să acționeze sau doar creează spațiu de manevră pentru o eventuală retragere politică.

Champion observă, pe bună dreptate, că retorica lui Trump nu îl vizează deloc pe Putin, ceea ce lasă loc pentru ambiguitate. Totuși, dacă aceste cerințe ar fi aplicate cu fermitate de către NATO și UE, ele ar putea reprezenta o amenințare reală pentru modelul economic pe care Rusia încă îl folosește pentru a-și finanța războiul.

Uniunea Europeană a redus într-adevăr dependența energetică de Moscova, însă rămâne constrânsă de excepțiile acordate unor țări precum Ungaria și Slovacia — state aliate ale lui Trump și susținători constanți ai unei politici indulgente față de Kremlin. Conducta Drujba — ironic numită „Prietenia” — continuă să transporte petrol rusesc către aceste piețe, menținând în viață o sursă importantă de venit pentru bugetul rus.

Aici apare, în viziunea lui Champion, punctul slab al strategiei occidentale: sancțiunile energetice sunt incomplete și insuficient aplicate. Iar din petrol și gaze provin între 30% și 50% din veniturile statului rus în „timp de pace” — proporție care rămâne vitală și în condiții de război. Fără aceste resurse, capacitatea Moscovei de a susține invazia din Ucraina s-ar reduce drastic, forțând-o să aleagă între finanțarea frontului și menținerea unei economii funcționale.

Vulnerabilitățile Rusiei

Însă vulnerabilitățile Rusiei nu se opresc aici. Economia sa, reorientată complet spre nevoile militare, se sufocă sub presiunea dezechilibrelor structurale: deficit de forță de muncă, împrumuturi mascate pentru industrie, inflație galopantă. Banca centrală a fost nevoită să majoreze dobânda-cheie până la 21%, într-o încercare disperată de a tempera inflația, în timp ce bugetul federal suferă din cauza extinderii cheltuielilor pentru apărare. Potrivit datelor citate de Champion, o parte semnificativă din aceste cheltuieli — între 42% și 54% — nu este reflectată în documentele oficiale, iar datoria corporativă a crescut cu peste 70% în doar trei ani.

Pe fundalul acestor evoluții, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere de pe teritoriul rus devin tot mai relevante. Deși impactul este inegal și greu de măsurat precis, el contribuie la reducerea treptată a veniturilor energetice ale Kremlinului. Combinată cu planul european de a folosi activele înghețate în sprijinul Ucrainei, această tactică are potențialul de a modifica calculele politice de la Moscova — dacă este menținută cu perseverență.

Totuși, Champion atrage atenția asupra faptului că multe dintre aceste inițiative rămân în stadiul de intenții. Trump nu a făcut niciun pas concret în direcția unui nou val de sancțiuni, iar UE se confruntă în continuare cu probleme juridice și politice privind utilizarea activelor suverane ale Rusiei, în special cele păstrate în Belgia.

O rază de speranță vine din faptul că, după luni de ezitări, Comisia Europeană a stabilit un mecanism legal care permite convertirea activelor înghețate în împrumuturi, rambursabile doar după ce Rusia va plăti despăgubiri de război. Mecanismul propus ocolește obstacolele juridice legate de suveranitatea activelor și oferă un precedent care ar putea deveni decisiv.

Însă, până acum, toate aceste eforturi — oricât de bine-intenționate — nu se conturează într-o strategie coerentă. Răspunsul Occidentului pare adesea reactiv, fragmentat și marcat de calcule electorale interne. Europa, confruntată cu crize politice și ascensiunea partidelor populiste de dreapta, își pierde din capacitatea de a menține o linie unitară. Lideri precum Viktor Orbán în Ungaria, Robert Fico în Slovacia sau reprezentanți ai formațiunilor extremiste din Franța, Germania și Marea Britanie adoptă o retorică tot mai favorabilă Moscovei — nu din convingere strategică, ci ca parte a propriei lupte împotriva liberalismului occidental.

În acest context, avertismentul lui Champion este limpede: fără o voință politică reală și fără acțiuni ferme, promisiunea de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” rămâne doar un slogan. Iar dacă Putin va simți că Occidentul nu mai are răbdare sau unitate, timpul va lucra în favoarea sa.

„Putin are dreptate: timpul pentru Ucraina se scurge. Dar ar putea trece și pentru el — doar dacă Trump și Europa hotărăsc, în cele din urmă, să facă ceea ce trebuie”, concluzionează editorialistul Bloomberg.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite