Cum și-a schimbat Vestul percepția asupra războiului din Ucraina și a ajuns să accepte strategia Kievului de a riposta față de Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Occidentul a fost extrem de preocupat să evite să provoace Rusia și conflictul să escaladeze încă de când Moscova a început să maseze trupe la granița cu Ucraina astfel că a cântărit atent ce arme să ofere Ucrainei, dar pe parcurs a revenit asupra unor decizii, relatează Ana Nemțova în Daily Beast.

Ucrainenii s-au dovedit abili în folosirea armelor occidentale FOTO EPA-EFE
Ucrainenii s-au dovedit abili în folosirea armelor occidentale FOTO EPA-EFE

Această cumpănire mergând până la indecizie s-a tradus prin faptul că SUA și aliații săi europeni au refuzat inițial cererea Kievului pentru sisteme de rachete Patriot, tancuri și în general arme cu rază medie și lungă de acțiune. Occidentul s-a temut că atacurile asupra teritoriului Rusiei va provoca o reacție explozivă din partea Kremlinului care ar putea decide chiar să utilizeze arme nucleare în Ucraina.

De atunci ucrainenii au folosit cu succes rachetele de artilerie de mare moblitate (HIMARS), în timp ce o serie de explozii adânc pe teritoriul Rusiei în ultima lună l-au prins pe picior greșit pe Putin din punct de vedere militar și au tulburat opinia publică a țării.

În declarații pentru Daily Beast, oficialii din anturajul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski spun că s-a dovedit că percepția ucraineană asupra războiului a fost corectă și că națiunile occidentale au ajuns să accepte viziunea lor despre cum trebuie să riposteze față de agresiunea Rusiei.

„În primele șapte luni ale războiului, elitele politice din SUA și UE au adoptat o poziție greșită, în măsura în care s-au gândit că furnizând anumite arme vor favoriza situațiile de escaladare adânc în interiorul granițelor Federației Ruse”, a comentat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak.

„În ultimele luni am remarcat mai multă înțelegere pentru că, din contră, cu cât ne sunt livrate mai multe arme la timp, cu atât incidentele de pe teritoriul Rusiei vor avea drept rezultat o dezescaladare a războiului”.

Putin consideră o escaladare în special atacurile asupra teritoriilor pe care le-a capturat în 2014 și pe care le consideră ca făcând parte din Rusia.

Pe de altă parte, Podoliak admite că Ucraina a intensificat atacurile asupra teritoriilor pe care Rusia le-a anexat în urma invaziei.

În prima zi din 2023, canalul de televiziune al Ministerului rus al Apărării, Zvezda, a relatat că armata rusă a doborât 15 drone ucrainene asupra mai multor regiuni, inclusiv Crimeea. Locuitorii din orașul Jankoi, în nordul Peninsulei, au auzit explozii în ajunul Anului Nou.

Podoliak spune că Moscova nu ar trebui să se mire că forțele ucrainene îi vizează bazele militare din regiunile ocupate în urma invaziei, inclusiv cele din Crimeea.

„Lovim, nu ascundem asta- este dreptul nostru, teritoriul nostru și nu vor exista alte consecințe în afara celor pozitive pentru Ucraina”, a subliniat consilierul lui Zelenski.

Kremlinul nu și-a ascuns furia față de capacitatea militară crescândă a forțelor ucrainene care a fost întărită după ce a primit HIMARS și care urmează să fie aprovizionată și cu tancuri ușoare și sisteme de rachete Patriot.

În discursul său de Anul Nou, Putin a avut un ton sumbru vorbind despre lupta existențială a Rusiei pentru „patrie, adevăr și justiție” în timp ce a acuzat Occidentul că „profită cinic de Ucraina și de poporul său pentru a slăbi și dezbina Rusia”.

Ucraina păstrează suspansul asupra atacurilor pe teritoriul Rusiei

Ucraina își asumă deschis atacurile asupra teritoriilor capturate recent de Putin, dar preferă să păstreze tăcerea și misterul asupra celor care au loc în interiorul granițelor Rusiei. Administrația Zelenski are o politică strictă în ceea ce privește recunoașterea directă a unor astfel de lovituri și chiar lansează ipoteze precum că în spatele lor ar fi putea fi sabotori ruși sau chiar partizani anti-Kremlin implicați în lupte de gherilă.

Când locuitorii din regiunea Belgorod au urcat clipuri cu exploziile din ajun de Anul Nou exprimându-și nedumerirea „Ce a fost asta?”, Kievul a rămas tăcut.

„Dispoziția pentru sabotaj se accentuează în Rusia, numărul de soldați care dezertează este în creștere. Rusia devine o țară în regresie care nu mai are specialiști pentru a repara echipamentul, în timp ce exploziile de pe teritoriul său se înmulțesc. Este vorba de o mișcare partizană. Nu facem comentarii cu privire la implicarea noastră în atacurile asupra Rusiei, suntem un stat civilizat, doar că activitatea partizană este o tendință în creștere”, a spus Podoliak.

„Suntem pregătiți să ripostăm”, a comentat el predicția șefului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, cu privire la o reluare a ofensivei ruse, poate chiar în ianuarie, ce poate consta chiar într-un nou asalt asupra Kievului sau vestului țării.

Emoțional, Ucraina nu mai este în acea stare de panică masivă care exista înainte de bătălia pentru capitală și care a determinat sute de mii de ucraineni să plece. În acest moment, populația este mult mai unită, și, sătulă să trăiască cu frică, a înțeles că Ucraina luptă pentru supraviețuire.

„Suntem încărcați cu ură, trebuie cumva să ne descărcăm, este lucrul corect. Resursele noastre, serviciile de informații și capacitatea de apărare sunt mult mai puternice decât în februarie, în timp ce Rusia este în criză de resurse și este demoralizată. Vor încerca să schimbe situația și vor avea operațiuni contraofensive, dar inițiativa este în mâinile Ucrainei", a apreciat Podoliak.

El a dezvăluit că a promis soldaților că Ucraina nu va face niciun compromis în privința unor acorduri de pace cu Kremlinul: „Zeci de soldați mă privesc plini de speranță când așteaptă un răspuns la întrebarea: vom duce acest război până la capăt și vom duce la bun sfârșit tot ce facem acum? Îi asigur că nu avem de gând să facem lucrurile pe jumătate pentru că a ne opri ar însemna să acceptăm prăbușirea statului ucrainean.

Dacă elita politică rusă nu va fi pedepsită pentru aceste crime de război și distrugeri, se va simți împuternicită să comită crime și mai extreme. Nu avem nevoie ca alte armate să vină aici, vom face totul singuri. Indiferent cu cine vorbesc din guvern sau din armată, suntem în consens asupra modului în care vom încheia războiul: eliberarea teritoriilor noastre din regiunile Donețk, Lugansk și Crimeea."

Cum s-a schimbat percepția Occidentului

Întrebarea care se pune în acest moment sunt costurile pentru Ucraina în măsura în care 90% dintre pierderile pe care le suferă în acest moment vin ca urmare a atacurilor de artilerie și rachetelor pe care Rusia le lansează de pe teritoriul ei. Aceste proiectile nu se află în raza de acțiune a armelor de care dispune în prezent Ucraina.

Kievul insistă că furnizarea unor rachete cu rază lungă de acțiune ar putea ajuta Ucraina să încheie mai repede războiul. Podoliak exemplifică prin ceea ce s-a întâmplat până acum pe câmpul de luptă odată ce aliații occidentali au furnizat arme.

„Rachetele cu rază mai lungă de acțiune au schimbat cursul acestui război. Cu HIMARS am secat rapid sângele forțelor rusești din primul val, am eliberat regiunile Herson și Harkov; astfel că au fost nevoiți să mute proviziile trupelor lor la 80 de kilometri de granița noastră, acolo unde artileria noastră nu le poate ajunge. Și-au recuperat proviziile, ceea ce ne-a încetinit avansul. Le repetăm partenerilor noștri, nu este vorba despre dorința de a ataca teritoriul rusesc, avem nevoie de rachete care pot ajunge până la 100 - 250 de kilometri. Astfel de rachete ar accelera finalizarea acestui război", a explicat Podoliak.

El este convins însă că acestea vor fi furnizate în cele din urmă, că Occidentul își va depăși reticența și va fi convins în urma negocierilor.

„În urmă cu șase luni, cuvântul HIMARS nu putea fi rostit, în urmă cu trei luni termenul Patriot era sub interdicție, și iată că urmează să ne fie livrate baterii Patriot, sisteme antiaeriene IRIS-T și tancuri Leopard, în timp ce se discută despre trimiterea de rachete cu o rază de acțiune de peste 100 de kilometri".

Dacă Washingtonul decide să furnizeze rachete cu rază mai lungă de acțiune Kievului, atunci va încălca o linie roșie și va deveni o parte directă a conflictului”, amenința în septembrie purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite