Cum se contrazice Comisia Europeană în declaraţii şi fapte

Într-un moment de scădere a interesului general faţă de proiectul european, multe voci de pe Bătrânul Continent susţin că a venit timpul unei schimbări strategice a politicii dictate de Bruxelles. Ar fi de prisos să reluăm o discuţie ce îşi face loc din ce în ce mai des în dezbaterile europenilor, fie ele şi informale: criza identitară a Uniunii Europene, intensificată de tensiunile economico-sociale.

Cu toate acestea, recent, Comisia Europeană a decis că va „deconecta de la aparate“ unul dintre cele mai de succes proiecte de informare publică pe care le-a demarat de-a lungul timpului.

„În 20 decembrie, Presseurop ar trebui să se oprească. Contractul nostru cu Comisia Europeană, care ne finanţează, se termină în acel moment, iar Direcţia Generală de Comunicaţii, care depinde de vicepreşedinta Comisiei, Viviane Reding, ne-a dat de înţeles că nu intenţionează continuarea proiectului. Invocă raţiuni bugetare“, informează portalul european Presseurop.

Cu mai puţin de jumătate de an înaintea alegerilor europarlamentare- ale căror perspective deosebit de sumbre (prin estimările privind prezenţa la vot şi anunţatul val de eurosceptici ce va invada Bruxelles-ul)- proiectul care reda cel mai fidel idealul european al diversităţii în domeniul comunicării va fi redus la tăcere...În acelaşi timp în care preşedintele Barroso îndeamnă iubitorii Europei să se ridice împotriva ameninţării euro-sceptice, de factură extremistă.

Paradoxal? Poate că da, singura certitudine fiind: o altă minge aruncată în terenul „adversarului“. Altfel spus, Comisia Europeană cere eurofililor să apere idealurile nobile exprimate de întemeietorii UE, reducându-le opţiunile prin care pot face acest lucru.

Desigur, Presseurop poate fi considerată o platformă de informate de nişă – nu susţine nimeni că cei 500 milioane de locuitori ai Europei sunt fideli consumatori ai conţinutului său- însă pentru jurnaliştii, analiştii, oamenii politici, diplomaţii, şamd, din cele 28 de state membre Presseurop este un produs foarte util.

Selecţia zilnică (foarte atentă, de altfel) a materialelor din multitudinea de publicaţii europene este foarte bine venită pentru a putea contura o imagine de ansamblu, cu unghiuri diverse, asupra cotidianului în societatea noastră. De multe ori, pornind de la câteva rânduri atent selecţionate despre un subiect, reuşim să cercetăm şi să dezvoltăm teme de interes general, necunoscute publicului, şi mai apoi publicate în paginile (printate sau virtuale) ale ziarului nostru.

Din păcate, criticile aduse modului de funcţionare al instituţiilor europene par să se confirme şi în acest caz. Fonduri serioase sunt „investite“ în platforme sau campanii de informare, cu website-uri conturate vesel urmând cele mai noi tendinţe în webdesign fără niciun fel de miză şi substanţă. O platformă cu rezultate reale, utilizatori activi, cu un „reach“ multiplicat de preluarea şi dezvoltarea subiectelor pe care le prezintă, este considerată inutilă.

Poate că euroscepticii au dreptate, poate că această Europă a absurdităţilor şi a rapoartelor privind cantitatea de apă din toaletă şi forma castraveţilor, este imposibil de redesenat...cel puţin sub actuala clasă de lideri europeni!

Ce este Presseurop

„De la lansarea sa, în 2009, la iniţiativa Comisiei Europene, Presseurop s-a impus ca fiind unul din primele site-uri independente de informaţie generală, propunând un conţinut pertinent şi coerent despre Uniunea Europeană. Cititorii săi pot beneficia, zilnic, de un conţinut de calitate, cele mai bune articole din presa europeană şi internaţională, traduse în zece limbi străine, ei pot împărtăşi şi comenta aceste articole.

S-a creat astfel o comunitate, un veritabil embrion al cetăţeniei europene, care a hrănit în permanenţă dezbaterea de opinii din jurul subiectului Europa, datorită platformei sale de discuţii multilingve, unice în lume. Pentru titlurile de presă, jurnaliştii, intelectualii şi specialiştii – mai mult de 1700 până astăzi – ale căror articole le-am publicat, Presseurop a reprezentat un mijloc de a creşte audienţa dincolo de frontierele lingvistice.“ Sursa: Presseurop