Cum obțin ucrainenii pașapoarte românești ca să fugă din calea războiului
0O investigație a publicației ucrainene Vesti arată cum cetățenii ucraineni pot obține un pașaport românesc pe care îl pot folosi pentru a fugi din calea războiului. Tehnica nu este tocmai legală.
Prețul unei astfel de „afaceri“ este comparativ cu cel al unei mașini vechi, arată jurnaliștii ucraineni, citați de StiriDiaspora.
„În investigația sa, Vesti.ua nu dorește să acuze niciunul dintre vecinii Ucrainei, ci doar să identifice problema existentă: mii și, probabil, chiar zeci de mii de cetățeni ai noștri obțin de ani de zile pașapoarte din alte țări. Iar odată cu izbucnirea războiului, procesul nu a făcut decât să se accelereze - poți cumpăra cetățenia română sau bulgară prin scheme ilegale la prețul unei mașini vechi“, arată jurnaliștii ucraineni.
Publicația vesti.ua este destul de controversată, însă. A făcut obiectul unor acuzații pentru poziția sa pro-rusă și pentru propagarea propagandei anti-ucrainene . A fost asociată cu oligarhul Viktor Medvedciuk, om de afaceri ucrainean, apropiat președintelui rus Vladimir Putin, pe care liderul de la Kremlin voia sa-l instaleze la putere dacă cucerea Kievul.
„Nu este nevoie să aveți români în familie pentru a aplica pentru cetățenie“
Formula folosită de avocații care intermediază „afacerea” se bazează pe Legea cetățeniei, adoptată de România în 1991, lege prin care se recunaște dreptul rezidenților din aceste teritorii și al descendenților acestora până la a treia generație (adică nepoții) de a-și redobândi cetățenia natală.
Procedura este următoarea: clientul semnează un contract cu casa de avocatură, care îl va însoți din momentul în care se ridică documentele și până la eliberarea cărții de identitate cu stema României. În prima etapă, se va colecta un „dosar", care va include un document care să confirme că strămoșii au locuit în Basarabia sau Bucovina. Aceasta este o pantă alunecoasă în întreaga procedură, arată jurnaliștii ucraineni.
Dosarul este depus apoi la Ministerul român al Justiției. Teoretic, e nevoie de prezența personală a clientului, dar, după cum au explicat consultanții, o pot face avocații companiei, iar „verificarea" nu este solicitată foarte des: românii vin în întâmpinarea nevoilor ucrainenilor care au dificultăți în a trece granița din cauza războiului.
Cât costă cetățenia română
Clientul primește, după depunerea documentelor, un cod digital, "DOSAR", care poate fi folosit pentru a urmări evoluția cazului pe site-ul ANC. Din acest moment, începe verificarea atât a documentelor depuse, cât și a identității clientului. În timp ce verificarea este în curs de desfășurare (poate dura până la un an), clientului i se cere să memoreze textul jurământului - trei rânduri în care un român neofit jură să „fie loial" noii sale patrii și poporului român, să „apere drepturile și interesele naționale" și să învețe noțiunile de bază ale limbii române.arată, arată Vesti.ua, citată de Știri Diaspora,
Procedura costă între 3 și 3.500 de euro, iar plata se face în trei tranșe, dar sunt și costuri suplimentare, de cca. 600 de euro.
„O vom stabili pe bunica mea în Cernăuți"
Jurnaliștii ucraineni arată cum poate fi contrafăcută întrega procedură. Potrivit „scenariului“ cu care a pornit la drum investigația, jurnalista Vesti.ua nu are rude nici în regiunea Cernăuți, nici în regiunea Odesa, dar vrea e să obțină cetățenia UE.
„Vom lucra cu arhivele. Și dacă vom găsi datele dumneavoastră, minunat, vom lucra cu ele. Dar pentru că au existat două războaie mondiale și represiuni din partea URSS, mai mult de 70% din informațiile din arhive pur și simplu lipses. În acest caz (și în majoritatea cazurilor exact asta se întâmplă), firma noastră de avocatură, în conformitate cu legea privind restaurarea fondului arhivistic al Ucrainei, poate restaura și produce documentele necesare“, a explicat un consiultant juridic.
Remarca jurnaliștilor a fost că aceasta ar fi o falsificare a metricilor arhivistice, însă consultantul a dat asigurărică totul este în cadrul legal.
„Deci, conform documentelor, bunica mea va fi „stabilită" undeva în Cernăuți, chiar dacă a locuit într-un loc complet diferit?", a pus junalistă care urma scenariul obținerii cetățeniei române.
„De fapt, da. Oficiile de stare civilă nu au aceste informații din 1918 până în 1940, iar atât România, cât și Ucraina nu au baze de date comune de documente", a precizat consultantul.
Din perspectiva statului ucrainean, chestiunea adăugării de date la metricele arhivistice este ilegală.
Și totuși, de ce nimeni nu este pedepsit pentru o astfel de încălcare ar fi întrebarea firească. Răspunsul este că obținerea pașapoartelor intră în „unghiul mort" al legii, arată sursa citată.
Se încarcă comentariile...
