Cum creşte în sondeje Alexis Tsipras. Promite că va relua bătălia pentru restructurarea datoriilor şi va îndulci austeritatea

În cadrul primei dezbateri televizate din campania electorală pentru alegerile anticipate din 20 septembrie, fostul premier grec Alexis Tsipras (stânga radicală) a promis, miercuri, că „va continua lupta“ împotriva politicii de austeritate şi va negocia cu creditorii internaţionali o restructurare a datoriilor, dacă va câştiga legislativele.

În lupta electorală din Grecia politicienii pun sub semnul întrebării termenii de acordare a noii tranşe de ajutor financiar. Fostul premier elen Alexis Tsipras s-a arătat hotărât să reînceapă lupta cu creditorii internaţionali privind îmbunătăţirea termenilor de acordare a noilor credite nu s-a încheiat. 

Politicianul socialist susţine că vizează mai ales o restructurare a datoriilor. Pe agenda sa se mai găsesc protejarea creditorilor băncii şi a angajaţilor, dar şi a averii statului - avere ce nu trebuie "vândută". Referindu-se la plecarea de la Ministerul de Finanţe a lui Yanis Varoufakis, devenit incomod pentru omologii săi, Tsipras a estimat că acest fapt a dat ''o dinamică'' negocierilor şi a ''impulsionat moralul'' grecilor. 

Politicianul de stânga nu şi-a dezamăgit fanii înrăiţi nici de această dată: a subliniat că guvernul său a făcut un compromis, dar că nu a îngenuncheat. Tsipras a declarat în faţa publicului că lupta poporului grec a împresionat Europa şi că în acest fel, Germania şi-a pierdut o mare parte din capitalul său politic.

Tsipras spune că dezbaterea despre ieşirea Greciei din zona euro nu mai e valabilă. În plus, ”lupta” pentru îmbunătăţirea pachetului de credit asupra căruia s-a decis în august, rămâne deschisă. În cazul în care va fi reales, Tsipras va lupta pentru restructurarea datoriilor şi împotriva ”înstrăinării” capitalului de stat. 

Acceptând în iulie un al treilea plan de salvare financiară, însoţit de angajamente de reforme şi economii, ''noi am pus interesul poporului grec mai presus de toate'', a afirmat Tsipras, străduindu-se să-i convingă pe alegători în legătură cu justeţea alegerii sale, în faţa rivalului său de dreapta Evangelos Meimarakis (61 de ani), de la Noua Democraţie.  Tsipras a anunţat 10 noi măsuri economice, de la fondarea unei noi bănci de investiţii până la eradicarea şomajului. Toate aceste măsuri sunt o formă redusă a fostelor promisiuni făcute de ”Syriza”. De exemplu: în loc de 300.000 de locuri noi de muncă, el are acum în vedere ”150.000 de contracte limitate pentru şomerii tineri”. 

Publicaţia greacă, ”Ziarul Redactorilor”, a numit această mişcare a lui Tsipras ”Salonic II”. Cu alte cuvinte, ”Syriza” continuă cu acelaşi program electoral. După şapte luni de la sosirea sa la putere, Tsipras a grăbit organizarea de alegeri pe 20 septembrie demisionând pe 20 august din funcţie. Partidul său s-a confruntat cu o rebeliune a aripii de stânga împotriva acordului cu creditorii UE-FMI.

Liderul opoziţiei conservatoare, Evangelos Meimarakis, s-a prezentat la fel de bătăios: guvernul său nu va majora impozitele şi taxele pentru agricultori, ci va propune alte opţiuni. Contrar Syrizei, ''Noua Democraţie poate atrage investiţii'' pentru redresarea economiei, a răspuns Meimarakis. Aflat cot la cot în sondaje cu Tsipras, Meimarakis şi-a reafirmat angajamentul de a obţine cele mai bune rezultate în negocierile cu creditorii. El a calificat drept ''foarte dureros'' planul de redresare dictat ţării în schimbul unor noi împrumuturi de 86 miliarde de euro. 

După şapte luni de la sosirea sa la putere, Tsipras a grăbit organizarea de alegeri pe 20 septembrie demisionând pe 20 august din funcţie. Partidul său s-a confruntat cu o rebeliune a aripii de stânga împotriva acordului cu creditorii UE-FMI. 

Ce arată sondajele 

Conform sondajelor actuale, nu e sigur că Tsipras va obţine majoritatea în parlament. ”Syriza” şi ”Nea Dimokratia” se află aproape la egalitate, după ce partidul nou-înfiinţat, ”Unitatea Populară”, fondat de fostul membru al ”Syriza”, Lafazanis, ar obţine între 4 şi 5 procente. Sondajele arată şi că radicalii de dreapta de la ”Zorii Aurii” s-ar afla pe locul al treilea. Speră chiar să devină principala forţă de opoziţie, dacă Tsipras şi conservatorii ar forma după alegeri o coaliţie.

Cu toate acestea, patru alte partide îşi fac speranţe să ajungă pe locul al treilea, printre ele fiind şi ”Pasok”. Pentru fostul premier socialist Georgios Papandreou, care în urmă cu cinci ani anunţa aproape falimentul Greciei şi care a semnat primul contract cu creditorii, declinul politic continuă. Noul său partid, ”Kidiso”, care s-a desprins de ”Pasok” la finele anului 2014, ar obţine în jur de 1,5 procente din voturi şi nu ar reuşi astfel să intre în parlament. Ca urmare, din cauza ”resurselor financiare limitate” nu va participa la aceste alegeri, a anunţat fostul premier.