Cum ar putea Europa să salveze Groenlanda de Donald Trump
0Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au declarat miercuri că Groenlanda „nu este de luat”, după ce Casa Albă a readus în discuție posibilitatea unei preluări militare a teritoriului.
Dacă guvernele europene nu au tratat până acum drept serioase amenințările lui Donald Trump privind confiscarea Groenlandei, momentul actual pare să fi schimbat percepția. Retorica președintelui american s-a intensificat, iar liderii europeni caută în grabă o strategie pentru a-l opri, scrie politico.eu.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”, a declarat un diplomat al UE implicat în discuțiile în curs. „Este într-un mod agresiv și trebuie să fim pregătiți.”
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a spus miercuri că intenționează să discute săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre o eventuală achiziție a Groenlandei. Casa Albă a transmis că preferința lui Trump ar fi obținerea teritoriului prin negocieri și chiar prin cumpărare, dar nu a exclus varianta unei preluări militare.
Pe fondul intensificării eforturilor diplomatice, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că a discutat cu omologii săi din Germania și Polonia despre un răspuns european comun la amenințările lui Trump.
„Miza este modul în care Europa, Uniunea Europeană, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările la adresa securității și intereselor sale”, a spus Barrot. „Groenlanda nu este de vânzare și nu este de luat… aceste amenințări trebuie să înceteze.”
Oficiali, diplomați, experți și surse din NATO, citați sub protecția anonimatului, spun că Europa încă își caută instrumentele potrivite. „Toată lumea este șocată și nu știe ce avem, de fapt, în trusa de unelte”, a declarat un fost parlamentar danez. „Americanii pot face ce vor, dar avem nevoie de răspunsuri acum, nu peste ani.”
Opțiunea 1: Un compromis negociat
Trump susține că Groenlanda este vitală pentru securitatea SUA și acuză Danemarca că nu face suficient pentru a contracara activitatea militară în creștere a Rusiei și Chinei în Arctica.
O soluție negociată, care să-i permită lui Trump să revendice o victorie politică, iar Danemarcei și Groenlandei să-și salveze prestigiul, ar putea fi cea mai rapidă cale de ieșire din impas. Un fost oficial NATO sugerează că alianța ar putea media între Washington, Copenhaga și Nuuk, așa cum a procedat în trecut în alte dispute interne.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient securizată, pe măsură ce rutele arctice se deschid din cauza topirii gheții.
În acest context, aliații NATO iau în calcul creșterea cheltuielilor pentru apărarea în Arctica, organizarea de exerciții militare suplimentare și, eventual, desfășurarea de trupe pentru a securiza Groenlanda și a liniști Washingtonul. De asemenea, este discutată crearea unei inițiative de tip „Arctic Sentry”, prin redistribuirea unor capabilități militare în regiune.
Trump invocă și resursele naturale vaste ale Groenlandei. Totuși, exploatarea acestora este dificilă și costisitoare, ceea ce explică de ce teritoriul a rămas în mare parte nevalorificat.
Opțiunea 2: Sprijin financiar masiv pentru Groenlanda
Administrația Trump a susținut deschis mișcarea pentru independența Groenlandei, sugerând că un acord direct cu SUA ar aduce un aflux major de fonduri americane. În paralel, UE și Danemarca încearcă să convingă populația locală că pot oferi o alternativă mai avantajoasă.
Comisia Europeană intenționează să majoreze semnificativ fondurile alocate Groenlandei după 2028, ajungând la aproximativ 530 de milioane de euro pentru o perioadă de șapte ani, conform unor propuneri aflate în negociere. Teritoriul ar putea primi și finanțări suplimentare destinate regiunilor îndepărtate asociate UE.
În prezent, sprijinul european și danez se concentrează pe servicii sociale, sănătate, educație și tranziția verde. Noile planuri vizează și dezvoltarea capacității Groenlandei de a-și exploata resursele minerale.
„Avem mulți oameni sub pragul sărăciei, infrastructura este în urmă, iar resursele sunt exploatate cu profit limitat pentru Groenlanda”, a declarat Kuno Fencker, parlamentar groenlandez pro-independență. O ofertă atractivă din partea UE și Danemarcei ar putea reduce tentația americană.
Opțiunea 3: Răspuns economic
Uniunea Europeană dispune de un instrument puternic: Mecanismul anti-coerciție, creat după primul mandat al lui Trump, care permite represalii comerciale. Deși a fost temporar pus deoparte după un acord cu Washingtonul, Bruxellesul l-ar putea reactiva, mai ales în contextul tarifelor americane încă în vigoare.
„Exportăm în SUA bunuri de peste 600 de miliarde de euro, iar la o treime dintre ele avem cote de piață de peste 50%”, a spus Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European. Totuși, eficiența acestui instrument depinde de credibilitatea amenințării europene.
Opțiunea 4: Trupe pe teren
Dacă SUA ar recurge la forță militară, opțiunile Europei ar fi extrem de limitate. Danemarca ar putea fi obligată legal să răspundă, iar unele state europene ar putea lua în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda, la cererea Copenhagăi, pentru a crește costul unei intervenții americane.
Chiar dacă aceste forțe nu ar putea opri o invazie, ele ar avea un rol de descurajare. „Ar putea exista un efect de tip capcană, cu oameni aflați fizic în calea intervenției”, spune expertul Thomas Crosbie. Însă riscurile sunt majore.
„Este un teritoriu complet neexplorat”, avertizează el, „și este posibil ca vieți omenești să fie pierdute în încercarea de a respinge revendicarea americană asupra Groenlandei.”
Se încarcă comentariile...
