Cum a reușit Giorgia Meloni să ofere Italiei cel mai stabil executiv din ultimii ani. Acum vrea să schimbe sistemul electoral

Premierul italian Giorgia Meloni a fost considerată unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump. Totuși, disputa recentă dintre cei doi evidențiază stilul politic care i-a definit ascensiunea și i-a consolidat poziția internă.

Georgia Meloni, premierul Italiei/FOTO:EPA/EFE

În octombrie 2023, Giorgia Meloni s-a confruntat cu o situație delicată pe plan personal și politic. Partenerul său de viață, Andrea Giambruno, jurnalist și prezentator de televiziune, a fost surprins într-o înregistrare audio și video făcând remarci sexiste și comentarii cu tentă sexuală adresate unor colege. Materialul a devenit rapid viral și a provocat un val de reacții în presa italiană.

Răspunsul premierului a venit imediat. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Meloni a anunțat încheierea relației care durase aproape zece ani.

„Relația mea cu Andrea Giambruno se încheie aici”, a scris aceasta, mulțumindu-i pentru „cel mai important lucru din viața mea, fiica noastră, Ginevra”.

În timp ce Giambruno și-a cerut scuze public, afirmând că viața sa „s-a destrămat peste noapte”, reacția premierului a fost interpretată drept o demonstrație a stilului său politic: rapid, ferm și lipsit de compromisuri.

Aceeași abordare s-a regăsit recent și în schimbul de replici cu președintele american Donald Trump. După ce acesta a susținut că Meloni i-ar fi cerut insistent să facă o fotografie împreună în timpul summitului G7, liderul italian a respins categoric afirmația.

„Nici eu, nici Italia nu cerșim vreodată”, a transmis Meloni.

„Când consideră că trebuie să își apere convingerile, propria demnitate sau interesele Italiei, nu face niciun pas înapoi“

Într-o perioadă în care confruntarea directă a devenit tot mai prezentă în politica internațională, Meloni și-a construit imaginea pe un echilibru între combativitate și pragmatism. Acest stil i-a facilitat ascensiunea într-un peisaj politic dominat de bărbați și i-a permis să își păstreze susținerea electoratului conservator, în timp ce și-a moderat imaginea pentru a câștiga credibilitate în rândul partenerilor occidentali, scrie The Wall Street Journal .

Rezultatul este unul remarcabil pentru standardele politicii italiene. La 49 de ani, prima femeie care ocupă funcția de prim-ministru al Italiei conduce cel mai stabil executiv pe care țara l-a avut în ultimele decenii.

În timp ce numeroase state europene traversează perioade de instabilitate politică, Italia reprezintă o excepție. În Franța, președintele Emmanuel Macron a schimbat patru prim-miniștri în mai puțin de doi ani. În Germania, coaliția de guvernare s-a confruntat cu o scădere accentuată în sondaje, iar extrema dreaptă a câștigat teren. În Regatul Unit, schimbările repetate de la conducerea guvernului au devenit aproape o constantă.

Prin contrast, guvernul condus de Giorgia Meloni este pe cale să devină cel mai longeviv executiv italian de după căderea regimului fascist în 1945.

„Poate fi o persoană caldă și apropiată, însă atunci când consideră că trebuie să își apere convingerile, propria demnitate sau interesele Italiei, nu face niciun pas înapoi”, spune Carlo Fidanza, europarlamentar din partidul Frații Italiei și colaborator apropiat al premierului de mai multe decenii.

Deși partidul său promovează valorile tradiționale ale familiei, biografia Giorgiei Meloni se abate de la modelul conservator clasic. Ea și sora sa, Arianna, au fost crescute într-un cartier muncitoresc din Roma de mama lor, autoare de romane de dragoste. Tatăl lor a părăsit familia și s-a stabilit ulterior în Spania.

Meloni și-a început activitatea politică încă din adolescență, în organizația de tineret a Mișcării Sociale Italiene, formațiune creată după cel de-Al Doilea Război Mondial de foști membri ai partidului fascist. În 2006 a devenit deputat, iar doi ani mai târziu a fost numită ministru, devenind cea mai tânără persoană care a ocupat această funcție în Italia. În 2012 a fondat partidul Frații Italiei, formațiune pe care avea să o transforme într-o forță politică majoră.

Meloni vrea să chimbe regulile jocului electoral

Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, insistă asupra unei reforme ample a legislației electorale, menită să introducă un sistem de reprezentare proporțională cu un așa-numit „premiu de majoritate”, inițiativă care a declanșat reacții critice din partea partidelor de opoziție.

Potrivit Financial Times, adversarii politici ai șefei guvernului susțin că modificările urmăresc, în realitate, să-i asigure acesteia un avantaj decisiv la alegerile generale programate pentru anul viitor.

Înaintea dezbaterii parlamentare de vineri, Giorgia Meloni a declarat că reforma este necesară pentru a garanta stabilitatea guvernamentală, după decenii de instabilitate politică.

„Astăzi suntem considerați un pilon al stabilității în Europa. Ieri eram o Italie instabilă într-o Europă mai stabilă. Nu vreau ca Italia să redevină instabilă”, a afirmat Meloni într-un forum public.

Ce presupune reforma sistemului electoral propusă de Giorgia Meloni

În centrul reformei sistemului electoral se află un mecanism proporțional care include acordarea unui „premiu de majoritate”, constând în locuri suplimentare în parlament pentru coaliția care obține cele mai multe voturi. Acest bonus, de până la 17,5% din mandate, ar permite formarea guvernului chiar și în lipsa unei majorități absolute.

Pentru a beneficia de acest avantaj, coalițiile ar trebui să obțină cel puțin 42% din voturi, să candideze pe o platformă comună și să desemneze în avans un candidat la funcția de prim-ministru. În caz contrar, mandatele suplimentare ar urma să fie distribuite proporțional.

„Este o lege proporțională – cine obține cele mai multe voturi guvernează”, a susținut Meloni.

Critici și opoziție față de reforma sistemului electoral propusă de Giorgia Meloni

Opoziția respinge categoric reforma. Lidera Partidului Democrat, Elly Schlein, a declarat că formațiunea sa va bloca adoptarea legii, susținând că unele prevederi sunt „în mod clar neconstituționale”.

Alți lideri politici au descris proiectul drept un „plan autoritar” menit să concentreze puterea.

Politologul Lorenzo Castellani, de la Universitatea Luiss din Roma, a declarat pentru Financial Times că modificarea legii electorale reflectă anxietatea premierului înaintea scrutinului din 2026.

„Modificarea unei legi electorale este întotdeauna un semn de slăbiciune”, a afirmat acesta.

Reforma este inspirată dintr-o lege electorală controversată din 2005, adoptată în timpul guvernării lui Silvio Berlusconi, ulterior anulată de Curtea Constituțională.

Noile reguli ar îngreuna și accesul partidelor mici, obligate să strângă 500.000 de semnături pentru a participa la alegeri, o măsură percepută ca fiind îndreptată împotriva unor formațiuni emergente.

În contextul în care opoziția de centru-stânga încearcă să se unească pentru a contracara coaliția de guvernare, reforma sistemului electoral propusă de Giorgia Meloni riscă să devină una dintre cele mai controversate inițiative politice din Italia ultimilor ani.