Conferința de securitate de la Munchen. Premierul danez readuce în atenţie ambiţiile lui Trump: Nu există preţ pentru Groenlanda
0În discursurile ținute în deschiderea Conferinței de securitate de la de la Munchen (MSC), vineri, liderii europeni au transmis un mesaj neechivoc Statelor Unite şi lui Donald Trump, cancelarul german Friedrich Merz îndemnând la o reparare și revigorare a relației transatlantice, iar președinte francez Emmanuel Macron notând că Europa ar trebui luată drept exemplu. Sâmbătă, într-un discurs așteptat cu mult interes de aliații europeni, secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Europa să colaboreze cu SUA pentru a remodela ordinea globală.
UPDATE 21:45 Politicile unilaterale slăbesc NATO
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a transmis un mesaj ferm către Washington în cadrul Conferinţa de Securitate de la München, subliniind că, într-o lume dominată de competiția dintre marile puteri, nici măcar Statele Unite nu pot acționa eficient de unele singure.
Potrivit agerpres, oficialul german a avertizat că o abordare unilaterală din partea SUA nu ar avea succes în actualul context geopolitic.
„Nici chiar Statele Unite nu pot acționa singure în lumea de astăzi a unor mari puteri emergente. Au nevoie de aliați”, a afirmat Boris Pistorius în intervenția sa.
Totodată, el a insistat că Europa are nevoie de „predictibilitate” și „siguranță” din partea Washingtonului, mai ales în contextul tensiunilor recente din cadrul NATO. Ministrul german a făcut referire la criza provocată de inițiativa președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlanda, teritoriu autonom aparținând Danemarca.
În opinia sa, punerea sub semnul întrebării a integrității teritoriale și a suveranității unui stat membru NATO, precum și excluderea aliaților europeni de la negocieri esențiale pentru securitatea continentului afectează coeziunea alianței și oferă avantaje adversarilor acesteia.
„Toate acestea afectează alianța noastră și ne întăresc adversarii”, a subliniat el.
Boris Pistorius a declarat că împărtășește frustrarea exprimată anterior, la München, de secretarul de stat american Marco Rubio, privind incapacitatea organizațiilor internaționale de a gestiona eficient conflictele și crizele globale. Cu toate acestea, ministrul german consideră că soluția nu este abandonarea acestor structuri, ci „reformarea și revigorarea” lor.
Referindu-se la noua strategie de apărare a SUA, care acordă prioritate securității interne, protejării emisferei vestice și contracarării Chinei, reducând importanța strategică a Europei, Boris Pistorius a afirmat că o înțelege într-o manieră „realistă și pragmatică”, dar că pledează în continuare pledat pentru o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul parteneriatului transatlantic.
Europa, a spus ministrul german al Apărării, trebuie să își asume un rol mai consistent în consolidarea capacităților convenționale și în gestionarea securității propriei vecinătăți.
„Europa trebuie să preia inițiativa în asigurarea unor forțe convenționale robuste și să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria vecinătate, în timp ce SUA continuă să contribuie cu sprijin strategic și nuclear pentru viitorul previzibil”, a concluzionat oficialul german.
UPDATE 19:50 Dependenţa alimentară, parte a războiului hibrid. „Rusia consideră cerealele ca un al doilea petrol”
Securitatea alimentară trebuie tratată ca o componentă esențială a securității strategice, a transmis comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, care a avertizat că lanțurile de aprovizionare pot fi transformate în instrument de presiune și conflict.
Încadrul unei dezbateri dedicate rezilienței sistemelor alimentare, susţinută sâmbătă, la Munchen, acesta a atras atenția că Europa trebuie să rămână vigilentă în fața riscului ca hrana și lanțurile de aprovizionare alimentară să fie folosite ca instrumente de presiune geopolitică sau chiar ca arme în context de conflict.
Oficialul european a subliniat că dependența de producția alimentară externă poate transforma rapid Uniunea Europeană într-un actor vulnerabil, în special într-un context de instabilitate internațională. El a rezumat ideea printr-o formulare directă: nu poți construi stabilitate și nici nu poți susține un efort de război dacă populația nu are asigurată hrana.
„Nu putem construi un continent cu stomacul gol, nici să câştigăm un război cu stomacul gol”, a declarat Christophe Hansen, citat de Agerpres.
În intervenția sa, Christophe Hansen a punctat explicit că Rusia tratează exporturile de cereale ca pe o resursă strategică, comparabilă cu petrolul, și folosește acest avantaj în mod activ pe scena internațională.
Din acest motiv, a explicat el, reducerea dependențelor critice trebuie să devină o prioritate pentru statele europene, deoarece orice dependență majoră se poate transforma într-o vulnerabilitate exploatabilă.
„Rusia consideră cerealele ca un al doilea petrol. Şi nu sunt eu cel care spune asta. Sunt ei cei care o spun şi se folosesc masiv de asta. Cred deci că trebuie să lucrăm asupra dependenţelor noastre, pentru că dependenţele sunt vulnerabilităţi”, a subliniat el.
Comisarul a oferit și un exemplu concret: dependența semnificativă a Uniunii Europene de importurile de îngrășăminte provenite din Belarus și Rusia, situație care, în opinia sa, a plasat blocul comunitar într-o poziție riscantă. El a avertizat că un scenariu similar nu trebuie repetat în privința producției alimentare de bază.
Mesajul central al intervenției a fost că securitatea alimentară trebuie integrată în conceptul mai larg de securitate strategică și apărare şi că utilizarea hranei ca instrument de presiune face parte, în opinia sa, din arsenalul războiului hibrid, un tip de confruntare care combină mijloace economice, energetice, informaționale și logistice.
„Trebuie să recunoaştem că asta face parte dintr-un război hibrid pe care l-am neglijat adesea pentru că era mai practic, dar în aceste vremuri critice trebuie să trecem la nivelul superior. Dacă se vorbeşte de securitate fără a se vorbi de alimentaţie, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”, a concluzionat Christophe Hansen.
UPDATE 19:40 Radu Miruță anunţă un acord bilateral cu Tokyo, după întâlnirea cu omologul său japonez
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat pregătirea unui acord bilateral cu Tokyo, după discuțiile oficiale purtate la Munchen cu ministrul japonez al Apărării, axate pe cooperarea strategică și pe riscurile de securitate actuale.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut sâmbătă, 14 februarie, la Munchen, o întrevedere oficială cu omologul său nipon, Shinjirō Koizumi, în cadrul căreia au fost analizate atât stadiul actual al cooperării bilaterale, cât și perspectivele de extindere a colaborării în contextul evoluțiilor de securitate regională și globală.
Discuțiile au avut loc în marja Conferința de Securitate de la Munchen și au pus accent pe nevoia intensificării dialogului politico-militar și pe dezvoltarea unor proiecte comune în domenii de interes strategic.
Potrivit informațiilor transmise printr-un comunicat al MApN, ambii miniștri au evidențiat interesul comun pentru consolidarea cooperării în fața riscurilor de securitate tot mai complexe, atât în spațiul euroatlantic, cât și în zona indo-pacifică.
UPDATE 18:40 Premierul danez readuce în atenţie ambiţiile lui Trump şi anunţă că nu există preţ pentru care Groenlanda ar putea fi vândută
Premierul danez a reamintit poziția fermă a ţării sale privind statutul Groenlandei și a avertizat că interesul lui Donald Trump pentru insula arctică rămâne neschimbat, în ciuda temperării recente a discursului de la Washington.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că nu există niciun scenariu în care Groenlanda ar putea fi vândută Statelor Unite, subliniind că ambiția președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra insulei nu s-a diminuat. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui panel la Munich Security Conference, unde subiectul viitorului regiunii arctice s-a aflat pe agenda discuțiilor.
Potrivit premierului danez, dialogul dintre SUA, Danemarca și autoritățile groenlandeze continuă în mai multe formate diplomatice, însă acest lucru nu înseamnă că divergențele au dispărut. Chiar dacă în ultimele săptămâni a scăzut riscul unei confruntări politice directe între aliați pe tema insulei arctice, ea a avertizat că situația nu este complet închisă.
„Cred că dorinţa preşedintelui american este exact la fel. Este foarte serios în privinţa acestei teme”, a afirmat șefa guvernului de la Copenhaga, referindu-se la interesul constant al liderului de la Casa Albă pentru teritoriu.
Întrebată direct dacă există o sumă pentru care Danemarca ar accepta să cedeze Groenlanda, Frederiksen a respins categoric ideea unei tranzacții.
„Bineînţeles că nu. Poţi pune un preţ pe o parte a Spaniei? Sau o parte a SUA?”, a răspuns ea cu o întrebare retorică, insistând că principiile suveranității și integrității teritoriale nu pot face obiectul negocierilor comerciale.
Premierul a invocat dreptul la autodeterminare al populației locale și poziția clar exprimată a groenlandezilor.
„Trebuie să protejăm statele suverane. Trebuie să protejăm dreptul oamenilor la autodeterminare. Iar oamenii din Groenlanda au fost foarte clari: nu vor să devină americani”, a adăugat ea.
În același timp, liderul executivului danez a arătat că este deschisă consolidării cooperării de securitate în regiune și susține o prezență mai consistentă a NATO în zona arctică, ca măsură de protecție strategică.
Deşi în ultima perioadă Donald Trump şi-a „domolit” discursul, renunțând la referirile privind o posibilă intervenție militară pentru preluarea controlului asupra Groenlandei și temperând, totodată, amenințările comerciale la adresa unor state europene care s-au opus public ideii, potrivit declarațiilor premierului danez, intenția politică de fond rămâne prezentă, iar subiectul continuă să fie tratat cu maximă seriozitate la nivel diplomatic.
UPDATE 18.00 Ministrul german al apărării: „NATO devine mai europeană pentru a putea rămâne transatlantică”
Faptul că SUA încep să se îndepărteze de Europa nu este deloc surprinzător, deoarece „faptul că Statele Unite ne asigură securitatea nu a fost niciodată norma, ci a fost întotdeauna excepția”, a declarat Boris Pistorius.
„Bineînțeles, acordurile excepționale nu durează veșnic. Nu sunt menite să dureze”.
Reuniunea ministerială a NATO de săptămâna aceasta a arătat că Europa devine realistă și pragmatică, ceea ce oferă motive de optimism.
„SUA a exprimat foarte clar această nouă împărțire a sarcinilor, iar Europa acționează. NATO devine mai europeană pentru a putea rămâne transatlantică”.
Europa și aliații săi se confruntă cu „o putere militară puternic înarmată și agresivă, care dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume”, a spus ministrul german al apărării, avertizând că „Rusia este animată de putere brută, revizionism și egoism”.
„Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în războiul brutal de agresiune din Ucraina”, a punctat el.
El spune că Germania răspunde acestei provocări, modificând constituția pentru a crește cheltuielile pentru apărare și reformând armata.
UPDATE 14.25 Volodimir Zelenski vorbește despre războiul din Ucraina
Într-un omagiu emoționant adus ucrainenilor obișnuiți, Zelenski spune că „niciunul dintre oamenii noștri nu a ales să fie erou”.
El avertizează că Putin „nu mai este interesat de nimic altceva” decât de război, deoarece „nu își poate imagina viața fără putere sau după ce nu va mai avea puterea”.
„Putin se consultă mai mult cu țarul Petru și împărăteasa Ecaterina cu privire la câștigurile teritoriale decât cu orice persoană în viață despre viață. Vi-l puteți imagina pe Putin fără război?”, întreabă el.
El avertizează că Putin „se poate considera un țar, dar este sclavul acestui război”, motiv pentru care Ucraina are nevoie de garanții solide de securitate.
Garanțiile ar trebui să răspundă la întrebarea „cât timp nu va mai fi război”, și spune că speră că Trump și Congresul SUA vor înțelege clar acest aspect.
În prezent, Rusia plătește cu viețile a 156 de soldați pentru fiecare kilometru cucerit din Ucraina.
„Putin nu este îngrijorat de acest lucru în momentul de față, dar există un prag de la care va începe să-i pese”, spune el.
El afirmă că Ucraina își propune să ajungă la 50.000 de victime pe lună pentru a crește prețul continuării războiului pentru Rusia.
Ucrainenii sunt vitali pentru a opri agresiunea rusă, luptând simultan pentru a asigura libertatea și independența Poloniei, țărilor baltice, Moldovei și României.
Zelenski îl pomenește și pe premierul maghiar Viktor Orbán din Ungaria, cu care a avut o dispută publică în ultimele săptămâni.
„Chiar și un singur Viktor se poate gândi la cum să-și umple burta, nu la cum să-și mărească armata pentru a opri tancurile rusești să se întoarcă pe străzile din Budapesta”.
Critici la adresa administrației americane anterioare
Zelenski afirmă că Ucraina a încercat totul pentru a preveni războiul, dar nu a primit niciun ajutor serios din partea administrației americane anterioare pentru a contracara agresiunea rusă.
„Dar cel mai practic sfat pe care generalul Mark Milley i l-a putut da Ucrainei la acel moment a fost pur și simplu să sape tranșee, și acesta este răspunsul cu care a venit înapoi comandantul meu suprem.
Imaginați-vă, sute de mii de soldați ruși la granițele voastre, echipament militar masiv, și tot ce auziți este: săpați tranșee”.
Ucraina are „cea mai puternică armată din Europa” și „de aceea Europa are nevoie de Ucraina”.
„Cred că nu este inteligent să ții această armată în afara NATO”, spune el, „dar măcar să fie decizia ta, nu a lui Putin”.
„Este o iluzie să crezi că divizarea Ucrainei ar putea preveni un nou război”
În ceea ce privește negocierile de săptămâna viitoare de la Geneva. liderul ucrainean speră ca acestea să fie „serioase, substanțiale, utile”, dar adaugă că „uneori pare că părțile discută despre lucruri complet diferite”.
El spune că rușii „vorbesc adesea despre un fel de spirit de la Anchorage, iar noi putem doar bănui ce vor să spună cu adevărat” – o referire la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska – în timp ce „americanii revin adesea la subiectul concesiilor, discutat mult prea des în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”.
El mai spune că Europa „practic nu este” prezentă la masa negocierilor, și ar trebui să fie. „Este o mare greșeală”, spune el.
El avertizează că acțiunile Rusiei lui Vladimir Putin îi amintesc de Acordul de la München din 1938, „când Putin a început să împartă Europa”.
„Ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi încheiat în mod fiabil prin împărțirea Ucrainei, la fel cum a fost o iluzie să credem că sacrificarea Cehoslovaciei va salva Europa de un mare război”, spune el.
„Un pic de presiune” din partea lui Trump
El spune că înțelege aceste semnale venite partea lui Trump de a ajunge la un acord, însă spune că doar Ucraina continuă să facă compromisuri în mai multe privințe, în timp ce Rusia nu face deloc.
El spune că este gata să discute multe probleme, dar Ucraina nu poate pur și simplu „fugi” de pe propriul teritoriu alături de zeci de mii de oameni ca un „compromis”.
„Nu auzim de vreun compromis din partea Rusiei. Vrem să auzim ceva de la ei”, spune el.
Întrebat despre recentele informații din presă potrivit cărora SUA continuă să preseze Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski răspunde: dacă SUA asigură un armistițiu de două-trei luni, va organiza alegerile.
UPDATE 12.00 Premierul Marii Britanii: Europa trebuie să-și asume „responsabilitatea principală” pentru propria apărare pentru a consolida alianța
SUA sunt „un aliat indispensabil”, cu o contribuție „de neegalat” la siguranța continentului, însă trebuie să „recunoaștem că lucrurile se schimbă”, subliniază Keir Starmer referindu-se la noua strategie de securitate națională a SUA de a-și muta atenția departe de Europa.
„Europa trebuie să-și asume responsabilitatea principală pentru propria apărare, aceasta este noua normalitate”, spune el.
El afirmă că nu are rost să pretindem că „putem pur și simplu înlocui toate capacitățile SUA”, dar „ar trebui să ne concentrăm pe diversificare și reducerea unor dependențe”.
„Ar trebui să realizăm investiții generaționale care să ne ducă de la dependența excesivă la interdependență”, spune el.
El vorbește despre „o viziune a securității europene și a unei mai mari autonomii europene care nu anunță retragerea SUA, ci răspunde apelului la o mai amplă împărțire a sarcinilor”.
„Soliditatea păcii slăbește”
„Mulți ani, pentru majoritatea oamenilor din Marea Britanie, războiul a fost ceva îndepărtat: ceva care ne preocupă profund, dar care se întâmplă departe”.
El afirmă că liderii trebuie să anticipeze „semnalele de alarmă” dinspre Rusia și să se pregătească pentru ceea ce ar putea urma în viitor.
„Toate semnalele de alarmă sunt prezente.
Rusia și-a dovedit apetitul pentru agresiune, aducând suferințe teribile poporului ucrainean.
Amenințările sale hibride se extind pe tot continentul nostru, nu doar amenințând securitatea noastră, ci și distrugând contractul nostru social, colaborând cu populiștii care ne subminează valorile, folosind dezinformarea pentru a semăna diviziune, folosind atacuri cibernetice și sabotaj pentru a ne perturba viețile și adâncind criza costului vieții”.
El notează că Rusia „a comis o greșeală strategică uriașă” în Ucraina, dar continuă să se reînarmeze și, potrivit evaluării NATO, ar putea fi gata să folosească forța împotriva alianței „până la sfârșitul acestui deceniu”.
El spune că, chiar dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, „pericolul mai larg pentru Europa nu se va sfârși acolo”, ci doar va spori.
„Trebuie să fim capabili să descurajăm agresiunea și, da, dacă este necesar, trebuie să fim pregătiți să luptăm, să facem tot ce este necesar pentru a ne proteja poporul, valorile și modul nostru de viață”.
UPDATE 11.31 Ursula Von der Leyen face apel o Europă „mai independentă” ca răspuns la crizele globale
Von der Leyen începe prin a spune că lumea, în esență, este pe jar, referindu-se la starea relațiilor UE-SUA, invazia continuă a Rusiei în Ucraina și „amenințarea foarte distinctă a forțelor externe care încearcă să ne slăbească uniunea din interior”.
Ea spune că există o singură modalitate de a răspunde la aceste crize, și anume făcând Europa „mai independentă... în fiecare dimensiune care afectează securitatea și prosperitatea noastră, apărarea și energia, economia și comerțul, materiile prime și tehnologia digitală”.
Referindu-se la discursul lui Rubio, ea notează că „o Europă independentă este o Europă puternică, iar o Europă puternică contribuie la o alianță transatlantică mai puternică.”
„De-a lungul multor decenii… securitatea Europei nu a fost întotdeauna văzută ca fiind responsabilitatea noastră principală,” însă „acest lucru s-a schimbat fundamental.”
„Este adevărat, a fost nevoie de o terapie de șoc și unele linii au fost depășite și nu mai pot fi depășite. Dar privind ceea ce este necesar, cel puțin, suntem cu toții de acord și livrăm,” subliniază șefa Comisiei Europene.
Europa are nevoie de o nouă strategie de securitate pentru a „recalibra modul în care folosim întregul set de instrumente politice.”
„Noi, în Europa, ar trebui să fim pregătiți și dispuși să ne folosim puterea în mod asertiv și proactiv pentru a ne proteja interesele de securitate.”
„Avem nevoie de o nouă doctrină, cu un obiectiv simplu: să ne asigurăm că Europa își poate apăra propriul teritoriu, economia, democrația și modul de viață în orice moment. Pentru că acesta este, în ultimă instanță, adevăratul sens al independenței.”
Von der Leyen vorbește în continuare despre lecțiile din Ucraina, spunând că „puterea și descurajarea și, în cele din urmă, viețile depind de capacitatea industrială; de producerea, extinderea și susținerea efortului în timp.”
Ea spune că Europa trebuie să „dărâme zidul rigid dintre sectorul civil și cel al apărării” și „să analizeze industriile cu dublă utilizare și modul în care experiența ca putere globală pentru producția de automobile, industria aerospațială și utilaje grele poate fi utilizată în industria de apărare a Europei.
Ea vorbește, de asemenea, despre utilizarea noilor tehnologii, și în special despre drone și noile sisteme de arme asistate de inteligența artificială.
„Unii se întreabă dacă ne putem permite, dar eu spun că nu ne putem permite să nu o facem.”
UPDATE 11.00 Rubio transmite mesajul SUA pentru Europa
Într-un mesaj de unitate, Rubio și-a început discursul subliniind apartenența între SUA și Europa și dând asigurări că soarta continentului european „nu va fi niciodată irelevantă pentru noi”.
A criticat politicile energetice și de migrație ale predecesorilor săi și ale unora dintre liderii occidentali, care, după cum a spus, au lăsat oamenii săraci și „amenință viitorul nostru”.
A fost critic față de Națiunile Unite, susținând că nu au jucat „niciun rol” în rezolvarea conflictelor.
Sub Trump, a spus el, SUA plănuiesc să schimbe această stare de lucruri și speră să aibă aliații europeni de partea lor - „destinul nostru va fi întotdeauna împletit cu al vostru”, a spus Rubio printre aplauze.
SUA intenționează să lucreze alături de aliați- dar această alianță trebuie reparată - „nu ne dorim aliați slabi”, iar SUA nu au niciun interes să fie „administratori politicoși și ordonați ai declinului Occidentului”.
În ceea ce privește securitatea frontierelor, Rubio afirmă că Occidentul poate prospera, dar numai dacă își controlează granițele.
„Aceasta nu este o expresie a xenofobiei”, spune el, ci un „act fundamental” de suveranitate națională.
El spune că problema securității frontierelor este o „amenințare urgentă” la adresa țesăturii societăților noastre și a „supraviețuirii civilizației noastre înseși”.
Rubio abordează apoi comerțul liber, spunând că, în timp ce alte țări au investit în propriile economii, noi - Occidentul - ne-am externalizat din ce în ce mai mult suveranitatea.
El spune că, în timp ce am investit în politici care urmăreau să se dedice unui „cult al climei”, am investit în politici care ne sărăcesc oamenii - în timp ce concurenții noștri investesc în petrol.
Rubio continuă spunând că Occidentul s-a deschis și unui val de migrație în masă fără precedent, care, spune el, ne amenință viitorul.
„Am făcut aceste greșeli împreună,” spune el, adăugând că, împreună, SUA și Europa au acum datoria față de popoarele noastre de a merge mai departe și de a reconstrui.
Sub Trump, spune el, SUA plănuiesc să-și asume sarcina de reînnoire și restaurare.
„Deși suntem pregătiți, dacă este necesar, să o facem singuri, preferăm să o facem împreună cu voi,” spune el, adresându-se liderilor europeni din public.
Facem parte dintr-o singură civilizație - civilizația occidentală, spune el, adăugând că Europa și SUA sunt conectate atât economic, cât și cultural. „Europa trebuie să supraviețuiască.”
Știrea inițială
Guvernele europene încearcă să obțină un angajament ferm din partea Washingtonului față de NATO, în special cu privire la continuarea prezenței trupelor SUA și la persistența umbrelei nucleare americane, scrie Agerpres.
Ian Bremmer, președintele grupului de reflecție Eurasia Group, a spus că se așteaptă ca discursul lui Marco Rubio să fie „dur, dar în general constructiv” în comparație cu cel din 2025 al lui JD Vance.
„Diferența pe care o veți vedea este aceea că Rubio nu îi va jigni gratuit pe europeni”, a subliniat Bremmer
.Subiectele dezbătute la Conferința de Securitate de la Munchen, care se va încheia duminică, includ schimbarea ordinii globale, criza din relațiile transatlantice, războiul din Ucraina și dosarul iranian.
„Europa a fost defăimată ca fiind o construcţie îmbătrânită, lentă şi fragmentată, retrogradată de istorie, drept o economie suprareglementată şi apatică ce se îndepărtează de inovaţie. drept o societate pradă a unor migraţii barbare care-i compromit tradiţiile preţioase”, a declarat vineri seara, în engleză, preşedintele Emmanuel Macron.
El a cerut încetarea „caricaturizării” Bătrânului Contenent.
Europa este descrisă „în anumite medii ca un continent represiv, pe care cuvântul nu ar fi liber”, a adăugat el, într-un răspuns la discursul agresviv susţinut în urmă cu un an, la aceeaşi tribună, de către vicepreşedintele american J. D. Vance.
„Să reparăm şi să revigorăm împreună încrederea transatlantică”, a declarat înaintea sa, tot în engleză, cancelarul german Friedrich Merz, adresându-se „prietenilor americani” ai Europei, în deschiderea Conferinţei, la care iau parte peste 60 de şefi de stat şi de guverne.
„În era rivalităţii între marile puteri, nici măcar Statele Unite nu sunt suficient de puternice să facă pe cavalerul singuratic”, a avertizat cancelaerul german.
Preşedintele finlandez Alexander Stubb a avut acelaşi discurs.
„Există probleme la care putem lucra cu americanii - NATO, apărarea, tehnologia, mineralele, în cazul nostru spărgătoarele de gheaţă (...). Există, aşadar multe lucruri pe care le putem face, aflându-ne în acelaşi timp în dezacord cordial cu privire la lucruri legate de UE sau instituţii internaţionale, ordinea mondială liberală şi modificările climatice”, a declarat el.
Cancelarul german a anunţat la rândul său că a „început discuţii confidenţiale cu preşedintele francez în subiectul disuasiunii nucleare europene”, că Franţa este singura ţară din Europa, alături de Regatul Unit, care dispune de bomba atomică şi care este în măsură să o furnizeze, potrivit news.ro
Discuţii informale şi reuniuni secrete
„Europa îşi asumă mai mult un rol de leadership în cadrul NATO”, a declarat secretarul general al Alinaţei Nord-Atlantice Mark Rutte, care apreciază că „o Europă puternică într-un NATO puternic înseamnă că legătura transatlantică va fi mai puternică ca niciodată”.
Relaţia „este în mijlocul multor incertitudini. Însă noi avem de clarificat ce vrem pentru noi înşine şi ce avem de făcut. Iar Statele Unite au de clarificat ce sunt pregătite să facă pentru europeni”, a declarat Emmanuel Macron în faţa presei, la sosire.
Ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiga a scris pe X că a discutat, la Munchen, cu omologul său chinez Wang Yi „despre eforturile de pace şi rolul important al Chinei în facilitatea sfârşitului conflictului” cu Rusia.
Wang Yi a declarat, la rândul său, că poziţia Beijingului este „constantă (...) de promovare activă a negocierilor de pace”.
Guvernele din Occident şi Kievul acuză China de faptul că furnizează Rusiei o susţinere economică crucială în efortul de război rus, care constă în componente militare destinate industriei ruse a apărării.
Războiul din ucraina, în centrul discuţiilor
„Este bine să ai un parteneriat solid cu americanii”, a declarat în marja Conferinţei preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Însă Europa „are nevoie de o industrie a apărării independentă, foarte puternică (în) parteneriat cu Statele Unite”, a subliniat el. „Este continentul nostru”.
Lideri europeni, inclusiv Friedrich Merz şi Emmanuel Macron, dar şi lideri ai Canadei, NATO şi Uniunii Europene (UE) au participat la o reuniune cu Volodimir Zelenski privind Ucraina.
Secretarul de Stat american Marco Rubio, care a discutat vineri cu omologul său chinez, nu a aprticipat la această reuniune din cauza unei agende încărcate, potrivit unui oficial american.
Emmanuel Macron şi-a exprimat recent dorinţa unei reluări a dialogului cu Vladimir Putin.
Întrebat, la Munchen, despre acest lucru, cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat vineri „pregătit să vorbească” şi el cu Rusia, „dacă asta aduce ceva”, dar a observat, la rândul său, că Moscova „nu are încă voinţa unei discuţii serioase”.
Următoarea rundă de negocieri între Rusia, Ucraina şi Statele Unite în căutarea unei soluţii diplomatice la Războul din Ucraina are loc marţi şi miercuri la Geneva, a anunţat Kremlinul.
Emmanuel Macron a subliniat, la Munchen, că Europa trebuie să-şi „definească regulile de coexistenţă” cu Rusia, după ce se ajunge la un acord de pavce.
Iar ţările europene, dacă vor să fie în „poziţie de forţă” în discuţiile cu Rusia în viitor, trebuie să-şi „dezvolte activ” „cutia cu scule” în domeniul apărării, mai ales în privinţa sistemelor de „lovire de precizie în adâncime”, a apreciat el.
Discuţii între Marco Rubio şi Mette Frederiksen
În centrul dezbaterilor, la Munchen, organizatorii au plasat „ordinea internaţională devastată de lovituri violente” şi Groenlanda râvnită de către preşedintele american Donald Trump.
Marco Rubio s-a întâlnit cu premierii danez Mette Frederiksen şi groenlandez Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unor discuţii prezentate drept „constructive” de către Frederiksen.
Directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) Rafael Grossi, de asemenea prezent la Munchen, a apreciat că un acord între agenţia sa şi Iran cu privire la inspecţii în programul nuclear iranian este „absolut posibilă”, dar că trebuie „să se meargă pe sârmă” în vederea avansării dialogului.
Se încarcă comentariile...
