Cinci țări europene se pregătesc să renunțe la interdicția privind minele terestre. „Se simte ca un pumn în față”

Mai multe țări europene invocă amenințările crescânde din partea Rusiei pentru a utiliza din nou una dintre cele mai periculoase arme din lume.

Cinci țări intenționează să se retragă din tratatul internațional care interzice minele Foto: EPA

Grupurile de apărare a drepturilor omului și-au exprimat îngrijorarea și au avertizat asupra  utilizării minelor terestre. Declarația vine după ce cinci țări europene au anunțat că intenționează să se retragă din tratatul internațional care interzice minele antipersonal, potrivit The Guardian.

Anunțându-și planurile la începutul acestui an, Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au invocat toate amenințarea militară tot mai mare din partea Rusiei. La jumătatea lunii aprilie, parlamentul leton a devenit primul care a susținut oficial această idee, după ce deputații au votat retragerea din Tratatul privind interzicerea minelor din 1997, care interzice utilizarea, producerea și stocarea minelor terestre destinate utilizării împotriva oamenilor.

Militanții pentru drepturile omului au descris deciziile. primele retrageri dintre cei peste 165 de semnatari ai tratatului, ca pe un pas șocant înapoi.

„Se simte ca un pumn în față”, a declarat Zoran Ješić, care și-a pierdut piciorul drept din cauza unei mine în Bosnia și care acum conduce UDAS, o organizație bosniacă ce sprijină supraviețuitorii minelor.

„Minele antipersonal fac lucruri îngrozitoare oamenilor nevinovați. Ele fac parte dintr-un grup mic de arme, alături de armele chimice și biologice, care sunt atât de abominabile încât nu trebuie să mai fie folosite vreodată”, a adăugat el, pentru sursa citată.

Ješić avea 21 de ani și era soldat în armata bosniacă atunci când a călcat pe o mină într-o pădure, eveniment care l-a condamnat la o viață întreagă de traume.

„Așa cum am aflat mai târziu, era mina noastră”, a spus Ješić, care a mai susținut: „Ideea este că, atunci când pui o mină în pământ, nu știi niciodată ce se va întâmpla. Va aștepta soldații tăi, civilii tăi sau inamicii? De obicei, rănește proprii tăi oameni”.

În Bosnia și Herțegovina, unde conflictul de la începutul anilor 1990 a lăsat în urmă aproximativ trei milioane de mine neexplodate - ceea ce înseamnă aproximativ 152 de mine pe kilometru pătrat, a mai precizat liderul organizației bosniace care sprijină supraviețuitorii minelor.

Aproape jumătate dintre victimele minelor sunt copii

În fiecare an, între 70% și 85% dintre cei uciși sau răniți de minele antipersonal la nivel mondial sunt civili. Aproape jumătate dintre victime sunt copii, ceea ce indică natura nediscriminatorie a acestor arme.

Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au publicat, în martie 2025, o declarație comună în care își explicau interesul de a părăsi tratatul.

„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, se arată în declarație. „Prin această decizie, transmitem un mesaj clar: țările noastre sunt pregătite și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a ne apăra nevoile de securitate”, se mai menționează în document. La scurt timp după aceea, Finlanda s-a alăturat listei țărilor care amenință să părăsească tratatul.

Rusia, care nu este semnatară a tratatului din 1997, a utilizat pe scară largă mine de teren de la invazia pe scară largă a Ucrainei, contribuind astfel la transformarea țării în cea mai „minată” din lume.