Ce spun groenlandezii despre preluarea insulei lor de către SUA: „O experiență suprarealistă”

Premierul Groenlandei, Múte Egede, a făcut apel la unitate și calm după ce Donald Trump, președintele ales al SUA, a sugerat că ar fi dispus să folosească tarifele sau chiar forța militară pentru a prelua controlul asupra insulei ce aparține Danermacei, relatează The Guardian, care a adunat reacții de la locuitorii Groenlandei.

Groenlanda se autoguvernează dar depinde de Danemarca pentru apărare FOTO SHUTTERSTOCK

„Groenlanda aparține groenlandezilor”, a subliniat premierul insulei după o nouă rundă de comentarii pe acest subiect din partea lui Donald Trump, care au stârnit reacții dure și din partea liderilor celor mai importante țări europene.

Colonie daneză până în 1953, Groenlanda este acum un teritoriu autonom al Danemarcei și a obținut în 2009 dreptul de a-și revendica independența prin referendum.

Comentariile lui Trump privind achiziționarea sau anexarea Groenlandei vin pe fondul dezbaterii în curs despre potențiala independență a teritoriului față de Danemarca, susținută de actualul premier. Un sondaj din 2019 al profesorilor de la Universitatea din Copenhaga a constatat că 67,7% dintre adulții groenlandezi își doreau independența față de Danemarca la un moment dat în viitor.

Zeci de groenlandezi au răspuns la solicitarea The Guardian de a-și exprima opiniile despre propunerea lui Trump.

Puțini sunt favorabili ideii, deși apartenența la Danemarca nu este universal populară.

„Țara noastră este a noastră, nu este de vânzare”

„Trump spune o mulțime de lucruri care nu sunt neapărat serioase, dar acum totul devine  înfricoșător. Văzând un Boeing 757 cu „Trump” scris pe el aterizând pe aeroportul din Nuuk [când Trump Jr a venit în vizită marți], mi s-a părut incredibil ce se întâmplă. A fost o experiență de-a dreptul suprarealistă.

„Discuțiile despre anexarea noastră sunt deopotrivă terifiante și ridicole. Dacă ar apela la forța militară, asta ar însemna să intre în război cu restul NATO, iar dacă ar introduce sancțiuni și tarife asupra Danemarcei, le-ar aplica și restului UE.

„Temerea mea este că ar putea crea același tip de diviziune aici precum o face în SUA. Vedem deja oameni purtând șepci Maga. Și mă tem că vor lansa o campanie de propagandă și că vor încerca să ne influențeze alegerile și maniera în care ne conducem țara.

„Având în vedere numeroasele discuții recente despre un potențial referendum de independență în Groenlanda, ar fi chiar ciudat să fim acord acum să ne lăsăm vânduți unei alte țări”, spune Ole Hjorth, un controlor de trafic aerian în vârstă de 27 de ani din Nuuk.

„Ne ia vocea și ne dezumanizează”

„Condamn categoric amenințarea de a ocupa Groenlanda cu forța.

„Sunt pe jumătate inuit. Deocamdată, există o conversație ce se duce fără inuiți. Există o mulțime de oameni de rang înalt care vorbesc despre Groenlanda și despre oamenii din Groenlanda, în calitate de obiect, de proprietate, de ceva care poate fi cumpărat. Ne ia vocea și ne dezumanizează.

„Am văzut asta ultima dată, în 2019, când Trump a vorbit despre o mare „afacere imobiliară”.

„Am patru copii. Toată această situație naște întrebări, la care se gândește orice părinte, unde ar fi cel mai bun loc în care să crească.

„Este grozav că statul nostru social, care sprijină oamenii obișnuiți, este construit pe principiile Danemarcei. Dar trebuie să ne făurim propria  cale – în ceea ce privește asistența medicală, școlile, îngrijirea copiilor și așa mai departe – și să facem asta în propriul ritm. Asta ar trebui să fie națiunea noastră, nu să facă parte din a altcuiva”, spune Patrick Abrahamsen, un bărbat de 45 de ani care lucrează în serviciile de căutare și salvare din capitala Nuuk.

„Există speranță pentru o mai mare independență față de Danemarca și un acord care ar aduce beneficii poporului nostru”

„Ca cineva care are părinți mai în vârstă [ 60 și 70 de ani], care au trecut prin perioada colonială și războiul rece, există o atmosferă stranie în jurul a tot ceea ce se întâmplă.

„Ura pentru Danemarca nu a fost niciodată mai mare [în rândurile unei părți a populației], iar recunoștința față de SUA în timpul celui de-al doilea război mondial și al războiului rece în ceea ce privește [protecția] militară nu a fost niciodată mai mare. Există speranța că Kalaallit Nunaat [numele inuit pentru Groenlanda] este ceva mai independent de Danemarca, dar și unele speranțe că va exista un sentiment de securitate sporit din partea SUA.

„Nu îl voi sprijini niciodată pe Trump și nu voi sprijini niciodată ceea ce americanii coloniali le-au făcut nativilor americani, dar va exista întotdeauna speranță pentru un fel de acord din ambele părți, în urma căruia să beneficieze oamenii din Kalaallit Nunaat”, comentează Paneeraq, 22 de ani, din Sisimiut, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din Groenlanda.

„Vrem să ne gestionăm independent relația cu SUA și să facem comerț cu lumea”

„Suntem gata să negociem și să colaborăm direct cu SUA și să ne separăm de Danemarca. Nu, nu vrem să facem parte din SUA, dar nici să facem parte din Danemarca.

„Vrem să fim independenți ca și alte țări. Suntem deschiși la comerț. Nu avem inamici. Primele noastre aeroporturi au fost construite de America. În al doilea război mondial, America a avut Groenlanda și a deschis-o pentru întreaga lume. A fost prima dată când s-a dat startul dezvoltării [ Groenlandei] în adevărul sens al cuvântului.

„În 1979, Groenlanda a obținut dreptul la propriul guvern [când a fost fondat Inatsisartut, sau parlamentul Groenlandei], iar în 2009 Groenlanda a început să controleze în mod independent propria țară, dar [a rămas] în regatul danez. Danemarca nu are dreptul să ne mai vândă”, spune Malina, 39 de ani, profesoară.

„Aș prefera să lucrăm la relația noastră cu Danemarca”

„La început toată lumea a râs – atât de absurd a sunat ce a spus [Trump]. Dar când a început să ne pomenească din ce în ce mai des, am început să mă simt îngrijorată la gândul că SUA ar putea prelua Groenlanda. Suntem privilegiați aici, avem asistență medicală gratuită, educație gratuită,  sprijin pentru studenți în fiecare lună și o rată scăzută a criminalității.

„Mă tem că cultura și tradițiile noastre, pe care le prețuim foarte mult, ne vor fi luate. Oamenii din SUA și Groenlanda nu pot fi crescuți mai diferit – ar fi o ciocnire uriașă între culturi.

„De asemenea, prețuim foarte, foarte mult natura noastră frumoasă și în trecut au avut loc câteva demonstrații anti-minerit – evident că am dori să o vedem distrusă! Cred că Groenlanda este cel mai frumos loc din lume. Nu cred că venirea lui [Trump] aici și obținerea controlului asupra Groenlandei ne-ar ajuta în vreun fel. Aș prefera să lucrăm la relația noastră cu Danemarca pentru a o îmbunătăți”, spune Ivana, în vârstă de 20 de ani, din Nuuk.

„Sper că un acord cu Trump va fi mai bun decât cel actual cu Danemarca”

„Într-un fel, am anticipat că una dintre cele trei superputeri va invada atunci când ne vom obține independența față de Danemarca. Dar speram că până atunci vom avea un acord militar cu SUA.

„Sper că Trump va încheie un acord mai bun cu noi decât cel actual pe care îl avem cu Danemarca și, cel mai important, să ne vadă ca niște parteneri egali.

„Există [totuși] întotdeauna îngrijorarea că va fi mai rău, că noi, nativii groenlandezi, vom fi puși în plan secund, că nu vom putea avea niciun cuvânt de spus în propria noastră țară și că nu vom putea în sfârșit să ne obținem independența”, spune Hans-Peter Bay, 39 de ani, fotograf, videograf și jurnalist din Qaqortoq.

„Groenlanda trebuie să aibă controlul asupra resurselor sale naturale”

„Având în vedere influența semnificativă a lui Trump, inițial am avut un sentiment de neliniște. Cu toate acestea, când guvernul groenlandez a declarat ferm că Groenlanda nu este de vânzare și nu va fi niciodată, m-am liniștit.

„Deși tensiunile politice care există între Groenlanda și Danemarca sunt nefericite și, deși dorința de independență deplină rămâne puternică, ele ne-au determinat, ca groenlandezi, să reflectăm și să apreciem oportunitățile și calitatea înaltă a vieții de care avem parte sub guvernarea Danemarcei.

„Groenlandezii sunt divizați [pe problema independenței]. Personal, cred că mai întâi Groenlanda ar trebui să abordeze câteva provocări cheie – în special stabilitatea financiară și necesitatea unei forțe de muncă mai mari și mai educate – înainte de a-și urmări independența deplină. O văd drept un obiectiv pentru viitor, dar nu ceva fezabil în următorii câțiva ani.

„Cred că, în calitate de groenlandezi, ar trebui să avem oportunitatea de a ne utiliza și gestiona resursele naturale în mod independent înainte de a căuta să colaborăm cu alte țări. Este esențial pentru noi să avem controlul asupra acestor resurse pentru a facilita dezvoltarea viitoare”, e de părere Frans H Petersen, 21 de ani, un student din Maniitsoq.