Trump și obsesia sa pentru Groenlanda. Cum ar funcționa un stat socialist în inima Americii capitaliste
0Președintele ales al Statelor Unite, Donald J. Trump, și-a reînnoit marți interesul pentru un proiect care îl fascinează de mult timp: achiziționarea Groenlandei, cea mai mare insulă din lume, dar cu un sistem de tip socialist.
Într-o conferință de presă susținută pe 7 ianuarie, Trump nu a ezitat să sugereze că ar putea folosi forța militară sau presiuni economice pentru a prelua acest teritoriu aflat sub administrarea Danemarcei, un aliat al SUA.
„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”, a spus Trump, argumentând că Danemarca ar trebui să renunțe la teritoriu în favoarea „protejării lumii libere”. Președintele ales a amenințat că ar putea impune taxe vamale Danemarcei dacă aceasta refuză să cedeze.
Trump a postat ulterior pe rețelele de socializare, susținând că această „achiziție” a Groenlandei „trebuie să se întâmple” și a însoțit mesajul cu fotografii ale fiului său, Donald Trump Jr., în vizită pe insulă.
„FACEȚI GROENLANDA DIN NOU MARE”, a adăugat Trump pe Twitter.
Reacția Danemarcei nu s-a lăsat așteptată, aceasta respingând ferm ideea președintelui american.
Astfel, planul lui Trump se loveste de o barieră imediată: Groenlanda nu este de vânzare. Danemarca, care a colonizat forțat insula în secolul XVIII, guvernează în prezent Groenlanda ca pe un teritoriu semiautonom și nu pare dispusă să renunțe la acest teritoriu important din punct de vedere geopolitic. Pe lângă legăturile sentimentale pe care danezii le au cu Groenlanda, insula le conferă o importanță geopolitică semnificativă, permițând Danemarcei să participe la întâlniri internaționale, cum ar fi cele ale Consiliului Arctic.
Însă decizia nu este doar a Danemarcei. Groenlanda are 56.000 de locuitori, majoritatea inuiti groenlandezi, care sunt cei care au dreptul de a decide asupra oricărei uniuni internaționale în care ar putea intra. Iar pe 8 ianuarie, biroul ministrului de externe al Groenlandei a postat pe Twitter că insula este „deschisă pentru afaceri, nu este de vânzare”.
Poate, însă, că Trump va găsi o soluție. Poate că Danemarca ar fi dispusă să renunțe la teritoriu, dacă pachetul financiar oferit de SUA ar fi suficient de convingător. Poate că groenlandezii, care trăiesc într-un peisaj spectaculos, dominat de fiorduri și adăpost pentru urși polari, vor fi tentați de promisiunea unui viitor mai prosper sub steagul american. Poate că într-o zi, mult mai devreme decât am crede, această tranzacție va deveni realitate, sprijinită de o sumă considerabilă.
Groenlanda, un stat socialist în inima lumii libere
Dacă acest plan se materializează, președintele Trump va da startul unui experiment fără precedent în istoria federalismului american. Adăugând Groenlanda ca cel de-al 51-lea stat, Trump va aduce în interiorul SUA un sistem politic cu puternice rădăcini socialiste, scrie The Atlantic.
De ce socialist? Pentru că în Groenlanda nu există proprietate privată asupra terenurilor. Toate terenurile sunt controlate de una dintre cele cinci comune sau administrații locale, iar groenlandezii nu dețin terenuri și nu plătesc chirie.
Mai mult decât atât, sistemul de sănătate din Groenlanda este complet naționalizat. Toate serviciile medicale și medicamentele sunt gratuite. În ciuda condițiilor dificile, sistemul nu funcționează chiar atât de rău, având în vedere că rata mortalității infantile din Groenlanda este de 8,9 decese la 1.000 de nașteri, o valoare mai mică decât cea înregistrată în rândul afro-americanilor din SUA (11,4) și a populației native americane (9,4).
Proprietate comună
Etica proprietății comune este un alt pilon al economiei groenlandeze. Cea mai mare companie de pescuit, cel mai mare retailer sunt deținute de stat. Transportatorul național, Air Greenland, este administrat în comun de Groenlanda, Danemarca și grupul semiprivat SAS.
Pentru a sprijini aceste inițiative, Groenlanda primește anual subvenții de aproximativ 591 de milioane de dolari din partea Parlamentului danez, adică aproximativ 10.550 de dolari per locuitor. Comparativ, în SUA, fiecare stat primește aproximativ 12 miliarde de dolari anual în subvenții de la guvernul federal, iar în 2016, fiecare locuitor din New Mexico a beneficiat de subvenții de aproximativ 9.700 de dolari.
Dacă Trump vrea să adauge Groenlanda la uniune, va trebui să garanteze sprijinul pentru toate aceste programe. Astfel, SUA ar câștiga un stat cu o structură foarte diferită față de oricare altul: un stat în care proprietatea privată este ilegală, unde medicina privată este interzisă și unde majoritatea industriilor sunt deținute de stat.
Potrivit WSJ, Trump își îndreaptă privirea către Groenlanda parțial pentru a-l imita pe președintele Dwight Eisenhower, care a adus SUA Alaska și Hawai, ca state.
Dar dacă Trump adaugă Groenlanda la uniune, aducând un stat impregnat de socialism în politica americană, atunci anti-comunistul Ike nu ar fi cea mai corectă comparație. Adevărații săi omologi istorici ar fi Robert M. La Follette, Eugene V. Debs și Bernie Sanders notează The Atlantic.
Groenlanda, o bijuterie de resurse naturale
Pe lângă importanța sa geopolitică și strategica, Groenlanda deține resurse naturale extrem de valoroase.
În interiorul insulei se află minerale valoroase de pământuri rare, necesare pentru telecomunicații, precum și uraniu, miliarde de barili de petrol neexploatat și o cantitate mare de gaze naturale care erau inaccesibile, dar care devin din ce în ce mai puțin accesibile.
În prezent, multe dintre aceste minerale sunt furnizate în principal de China, astfel încât alte țări, precum SUA, sunt interesate să exploateze resursele disponibile mai aproape de casă.
Un loc în primul rând la criza climatică
Mai mult decât petrol, gaze sau minerale, Groenlanda are o mulțime de gheață - și oferă un loc în primul rând la criza climatică de pe glob.
În cazul în care gheața se topește, aceasta ar remodela liniile de coastă de pe întreg globul și are potențialul de a schimba dramatic tiparele meteorologice.
În fapt, Groenlanda deține suficientă gheață încât, dacă s-ar topi toată, mările lumii ar crește cu 7,4m.
De asemenea, Groenlanda influențează activitatea uraganelor și a furtunilor de iarnă. Datorită munților săi de gheață, Groenlanda are puterea de a schimba tiparele curentului jet, care aduce furtuni pe tot globul și dictează vremea zilnică.
Adesea, mai ales iarna, un sistem de blocare a presiunii înalte din Groenlanda face ca aerul arctic să plonjeze spre vest și est, traversând America de Nord și Europa, a declarat pentru Associated Press Judah Cohen, expert în vreme de iarnă.
Un loc în primul rând la criza climatică
Mai mult decât petrol, gaze sau minerale, Groenlanda are o mulțime de gheață - și oferă un loc în primul rând la criza climatică de pe glob.
În cazul în care gheața se topește, aceasta ar remodela liniile de coastă de pe întreg globul și are potențialul de a schimba dramatic tiparele meteorologice.
În fapt, Groenlanda deține suficientă gheață încât, dacă s-ar topi toată, mările lumii ar crește cu 7,4m.
De asemenea, Groenlanda influențează activitatea uraganelor și a furtunilor de iarnă. Datorită munților săi de gheață, Groenlanda are puterea de a schimba tiparele curentului jet, care aduce furtuni pe tot globul și dictează vremea zilnică.
Adesea, mai ales iarna, un sistem de blocare a presiunii înalte din Groenlanda face ca aerul arctic să plonjeze spre vest și est, traversând America de Nord și Europa, a declarat pentru Associated Press Judah Cohen, expert în vreme de iarnă.
Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur în 1946 pentru a cumpăra Groenlanda
Fostul președinte Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur în 1946 pentru a cumpăra Groenlanda, pe fondul tensiunilor crescute dintre SUA și Uniunea Sovietică. Groenlanda se afla între cele două țări și era privită ca un potențial câmp de luptă. Oferta a fost „văzută ca o insultă” la adresa guvernului danez, a declarat Ronald Doel, profesor de la Universitatea de Stat din Florida, pentru The Washington Post .
Se încarcă comentariile...
