Campanie împotriva accesului românilor pe piaţa muncii din Elveţia
Dreapta populistă elveţiană şi-a anunţat astăzi intenţia de a face campanie împotriva extinderii la România şi Bulgaria a acordurilor semnate cu Uniunea Europeană privind libera circulaţie a muncitorilor, extindere care va fi supusă unui referendum în februarie, relatează AFP.
Uniunea Democrată de Dreapta (UDC), care tocmai a obţinut un loc în Consiliul Federal (guvern), şi-a înfiinţat un comitet naţional pentru a organiza campania împotriva extinderii acordurilor la România şi Bulgaria, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul său. "Obiectivul grupului este de a obţine un 'nu' popular pentru 'pachetul' antidemocratic şi anticonstituţional suspus votului de către Parlament", continuă comunicatul, citat de NewsIn.
Elveţienii, care nu fac parte din UE, dar au numeroase acorduri de cooperare cu aceasta, urmează să se pronunţe în 8 februarie asupra prelungirii şi extinderii la România şi Bulgaria a acordurilor ce acordă europenilor dreptul de a lucra pe teritorul Elveţiei.
Potrivit dreptei, prima forţă politică a ţării, votată de o treime din electorat, aceste acorduri riscă să accentueze o imigraţie pe care Berna o gestionează deja cu greu.
"Toţi muncitorii din aceste ţări (UE, Bulgaria şi România - n.red.) pot intra liber în Elveţia sub pretextul că îşi caută un loc de muncă. Apoi este aproape imposibil de controlat ce se întâmplă cu ei", argumentează UDC, insistând: "Este vorba despre a stabili nişte limite pentru a pune capăt unei imigraţii din ce în ce mai mari, care nu aduce niciun avantaj real Elveţiei".
Partidul extremist, antieuropean şi xenofob, se teme de asemenea că libera circulaţie va spori "presiunea asupra salariilor şi şomajului".
Deşi celelalte partide elveţiene susţin prelungirea şi extinderea acordurilor, campania se anunţă delicată pentru autorităţi, căci Bruxelles-ul le-a avertizat deja: respingerea va antrena nu numai anularea primelor acorduri bilaterale în care este inclusă libera circulaţie, ci şi aderarea Elveţiei la spaţiul Schengen, în care abia a intrat.
Bruxelles-ul intensifică presiunile asupra Bernei, în condiţiile în care preşedintele Confederaţiei Pascal Couchepin, ministrul de finanţe Hans-Rudolf Merz şi ministrul de justiţie Eveline Widmer-Schlumpf sunt aşteptaţi luni de preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Baroso.
Ambasadorul UE s-a declarat totuşi optimist în ceea ce priveşte rezultatul referendumului. Până în prezent, elveţienii au validat întotdeauna cooperarea cu UE, primul lor partener economic.





















































