Bulgaria, din anticipate direct într-o nouă criză politică

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică n-au făcut decât să sublinieze polarizarea acută a societăţii bulgare şi să aducă partidele câştigătoare în imposibilitatea de a forma un guvern.

Următorul Guvern de la Sofia va fi format din cel puţin patru partide politice, iar asta din cauza faptului că principalele grupări refuză să formeze o coaliţie. Partidul de centru-dreapta care a câştigat cele mai multe voturi – 32,5%, GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, preferă să nu aibă o majoritate în Guvern, decât să formeze o alianţă cu Partidul Socialist Bulgar – 16,03%, care a ieşit pe locul al doilea la alegeri, sau cu Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi – 11,47%, care a ieşit pe al treilea loc. 

Partidele fac front comun împotriva lui Borisov

Nici măcar câştigătorii acestor alegeri – a doua rundă de alegeri anticipate organizate în Bulgaria în ultimele 20 de luni – nu sunt încrezători în rezultatele alegerilor. Chiar Borisov a avertizat că, dacă nu se ajunge la un compromis, ţara va intra într-o nouă criză politică, iar o nouă rundă de alegeri anticipate ar putea fi organizată până în Crăciun. Însă Borisov este cel care blochează mai multe variante de compromis. 

Dacă partidul său refuză să formeze o coaliţie cu celelalte principale două grupări politice, partidele mici cu care încearcă să se alieze refuză să intre în orice formaţiune care-l are pe Borisov drept propunere pentru premier. Este cazul coaliţiei Blocul Reformator, care a ieşit pe locul al patrulea, cu 8,73% şi a cărei singură condiţie pentru a se alia cu GERG a fost renunţarea la numirea lui Borisov.

Astfel că variantele GERB pentru formarea unei coaliţii sunt aproape de imposibil, cea mai viabilă variantă fiind, în acest moment, o alianţă cu partidul naţionalist Frontul Patriotic, care a ieşit abia pe locul al cincilea, cu 8,73%. De numele lui Borisov sunt legate numeroase controverse şi dosare, de la trafic de influenţă şi presiuni asupra justiţiei şi până la colaborarea cu serviciile secrete bulgare, de care ar fi fost recrutat în 1996 sub numele de cod Buddha.

Cea mai scăzută prezenţă la vot din democraţie

„Numeroasele scandaluri de corupţie şi acuzaţiile de fraudă la vot, combinate de substanţă a campaniei electorale, a subminat încrederea publică în procesul electoral şi în politică în general”, explică Doris Fiala, directorul delegaţiei trimisă de Consiliul European pentru a observa alegerile din Bulgaria. Astfel se poate explica şi prezenţa extrem de scăzută la vot. Doar 50% dintre cei 6,9 milioane de bulgari cu drept de vot au mers duminică la urne. Cu alte cuvinte, a fost cea mai scăzută prezenţă la vot din democraţie. 

„Încurajez forţele politice nou-alese să lase deoparte diferendele şi să confrunte împreună problemele urgente ale societăţii”, continuă aceasta într-un comunicat citat de agenţia bulgară de ştiri Novinite. 

„În campania electorală nu au existat dezbateri pe subiectele de interes pentru societate, iar presa a dat prea multă importanţă campaniei, în afară de programele plătite”, spune şi Audrey Glover, şefa misiunii de observare trimisă de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. „Dacă aceste probleme, alături de acuzaţiile de fraudă care persistă, nu vor fi rezolvate eficient, va continua să existe o lipsă serioasă de încredere în procesul electoral şi în politică în general”, continuă Glover. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/alegeri-anticipate-in-bulgaria" target="_blank">View the story "Alegeri anticipate în Bulgaria" on Storify</a>]