Biserica ortodoxă rusă începe alegerea patriarhului

Biserica ortodoxă rusă îi alege astăzi pe candidaţii din rândul cărora îl va desemna începând de marţi pe patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii care îi va succeda lui Aleksei al II-lea, decedat la începutul lunii decembrie, relatează AFP, preluat de NewsIn.

Un consiliu episcopal care îi reuneşte pe înalţii demnitari ai ortodoxiei provenind din toate ţările fostei URSS, dar şi din alte state unde este implantată această credinţă, se reuneşte pentru a desemna până lună trei candidaţi la demnitatea de patriarh.

Această adunare este urmată începând de marţi de un sinod al Bisericii ortodoxe ruse care îi cuprinde pe aceiaşi demnitari, precum şi pe reprezentanţi de rang inferior ai clerului şi simpli credincioşi reprezentând parohiile, în total 711 persoane.

Aceste persoane trebuie să-l aleagă pe patriarh în principiu marţi, chiar dacă dezbaterile pot continua până joi. Procedurile se derulează cu uşile închise în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova. După cum se obişnuieşte, nu s-a anunţat niciun candidat, dar potrivit observatorilor şi presei ruse, doi favoriţi se detaşează din rândul celor 145 de ierarhi ortodocşi eligibili.

Mitropolitul de Smolensk şi Kaliningrad Kirill, numit în decembrie patriarh interimar, este de şase săptămâni omniprezent în mass-media. Considerat mai deschis asupra lumii decât concurentul său, clericul, în vârstă de 62 de ani, a condus în timpul lui Aleksei al II-lea diplomaţia Bisericii ortodoxe ruse şi este singurul demnitar cunoscut marelui public.

În comparaţie cu el, relevă presa, mitropolitul de Kaluga şi Borovsk, Kliment, în vârstă de 59 de ani, este un conservator care conduce administraţia Bisericii ortodoxe şi dispune de susţinere puternică în rândul clerului.

Susţinătorii celor doi şi-au adresat reciproc acuzaţii în ultimele zile, fie că a fost vorba despre băniieli de corupţie, de presupuse simpatii ale lui Kirill faţă de catolici sau de tentativele lui Kliment de a impune sinodului susţinerea sa.

Însă "dacă războiul informaţiilor compromiţătoare dintre Kliment şi Kirill degenerează în confruntare gravă, atunci se va găsi o persoană de compromis. Mai mult decât orice, Biserica se teme de sciziune", explică Boris Falikov, de la centrul de studiere a religiilor din cadrul Universităţii ştiinţelor umaniste din Moscova. Ar putea fi aleasă o personalitate de tranziţie, un mitropolit în vârstă, cum este Filaret, în vârstă de 73 de ani, care conduce mitropolia Minsk şi Sluţk.

În ciuda numeroaselor interviuri pe care diverşi înalţi prelaţi le-au acordat presei, niciunul nu a riscat un pronostic asupra identităţii viitorului patriarh. "Dumnezeu cunoaşte acest nume. Noi nu. De aceea ne vom ruga pentru ca Domnul să ne dea cel mai bun patriarh", declara vineri în cotidianul Gazeta arhimandritul Vsevolod Şaplin, purtător de cuvânt al Bisericii ortodoxe ruse.

Învingătorul va prelua conducerea unei Biserici care s-a întărit considerabil în timpul lui Aleksei al II-lea, patriarhul ales în 1990 şi care era bănuit de legături cu KGB-ul în timpul perioadei sovietice.

De la sfârşitul URSS, numărul mănăstirilor a crescut de aproape 40 de ori, ajungând de la 19 în 1990 la 716 în 2008 şi aproape trei ruşi din patru se declară în prezent ortodocşi, faţă de unul din patru în 1990, arată un recent sondaj al Institutului Vţiom.

Însă Biserica nu a ştiut să se dezică de tradiţia sa de a se supune statului, iar experţii spun că noul patriarh se va situa alături de Kremlin în chestiunile politice şi morale. "Relaţiile dintre Biserică şi stat sunt strânse, autorităţile găsesc mereu mijlocul de a se folosi şi de a-l influemţa pe noul patrirah, dacă va fi necesar", spune Boris Falikov.