Berlusconi, începutul sfârşitului?

Berlusconi, începutul sfârşitului?

Rămas fără imunitate, cu imaginea zdrenţuită de scandalurile sexuale, „Il Cavaliere“ riscă să iasă din politică pe uşa din dos. Decizia Curţii Constituţionale italiene, defavorabilă lui Silvio Berlusconi, îi subminează acestuia poziţia în fruntea Guvernului şi a coaliţiei de centru-dreapta.

Cei 15 judecători ai înaltei instanţe au invalidat, miercuri, actul normativ care îl proteja pe Silvio Berlusconi de urmărirea în justiţie, declanşată după revenirea sa la putere. Şeful Guvernului de la Roma a bravat, ripostând că va merge “înainte” şi nu va demisiona.

Analiştii sunt, însă, de părere că verdictul Curţii a slăbit serios poziţia lui Berlusconi şi a deschis o etapă de incertitudine politică, în Italia.

Atac la preşedinte şi ripostă

Vizibil iritat, Berlusconi a pus miercuri în discuţie imparţialitatea preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano. „Preşedintele, se ştie de partea cui este“, a izbucnit Berlusconi, la ieşirea din Palatul Grazioli, reşedinţa sa din Roma. Palatul Quirinale, reşedinţa şefului statului, a răspuns imediat cu un comunicat acid şi lapidar: „Toată lumea ştie de care parte se află preşedintele.

El este de partea constituţiei şi îşi exercită atribuţiile cu o imparţialitate absolută“. „Nu sunt interesat de ce a declarat şeful statului... Am impresia că-şi bate joc de mine şi asta nu mă interesează. Punct final“, a recidivat Berlusconi cu declaraţiile.

Prea multe fronturi deschise

„Violenţa atacurilor lui Berlusconi reprezintă un semn de slăbiciune“, apreciază profesorul de filosofie politică Giacomo Marramao, citat de AFP. Iar sentinţa constituţională îl va slăbi şi mai mult, susţine acelaşi expert, în contextul în care „imaginea sa publică a fost afectată negativ de bătălia mediatică“ din jurul aventurilor sale cu minore şi dame de companie.

În acelaşi timp, Silvio Berlusconi a trebuit să facă faţă şi tensionării relaţiilor sale cu Biserica Catolică, dar şi deciziei luate sâmbătă de tribunalul din Milano. În aces ultim caz, magistraţii au decis să aplice o amendă enormă (750 de milioane de euro) grupului Fininvest pentru condiţiile contestabile în care acesta a preluat grupul editorial rival Mondadori.

În acest context, expertul nu vede cu ochi buni intenţia lui Berlusconi de a le cere italienilor să iasă în stradă pentru a-l susţine. “Acest lucru ar putea avea un efect de bumerang”,  estimează el.

Începe lupta pentru succesiune

În opinia lui Marramao, pentru Berlusconi începe „o fază foarte delicată“ prin relansarea maşinăriei judiciare - la Milano se vor relua două procese împotriva sa - şi a apelurilor la demisie lansate în principal de fostul judecător anticorupţie Antonio Di Pietro, liderul partidului Italia Valorilor.

„Climatul politic riscă să devină incandescent. Ne îndreptăm către o exacerbare a tensiunilor, ţinând cont de reacţiile foarte puternice şi personalizate ale lui Berlusconi”, susţine şi Marco Tarchi, profesor de ştiinţe politice la Florenţa.

Ziarul familiei Berlusconi acuză restul presei italiene de hărţuire la adresa premierului Foto: Reuters

Într-o primă fază, majoritatea de centru-dreapta s-ar putea strânge în jurul liderului ei, însă problema succesiunii lui Berlusconi riscă să apară din nou, în cazul unei condamnări penale în lunile următoare. Potrivit analiştilor, „Il Cavaliere“ ar putea fi contestat din interior, în primul rând de Gianfranco Fini, liderul curentului naţionalist din cadrul Partidului Poporul Libertăţii al premierului.

O altă necunoscută este poziţia Ligii Nordului. Oficial, liderul acesteia, Umberto Bossi, declară că nu doreşte alegeri anticipate. Dar, după cum remarcă profesorul Marramao, Liga şi Italia Valorilor ale lui Di Pietro sunt cele două formaţiuni care ar avea cel mai mult de câştigat în cazul unui nou scrutin.

Afacerea Mills

Berlusconi ar putea fi chemat acum să răspundă în “dosarul Mills”, în care este suspectat că şi-a mituit fostul avocat britanic cu 600.000 de euro. În schimbul acestei sume, David Mills i-a furnizat mărturii false, în două procese datând din anii 1990.